Revista Presei Internaționale este rubrica ce aduce în fața cititorilor cele mai importante evenimente la nivel global din ultima vreme. Astfel, fără surpriza nimănui, comisia electorală a Rusiei a declarat că rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale ale țării arată că Vladimir Putin a câștigat 87% din voturi. În acest fel, Putin va mai rămâne încă șase ani la putere.
Cozi lungi s-au format la unele secții de votare duminică la prânz. Aceasta a fost ora la care susținătorii lui Alexei Navalny, cel mai proeminent lider al opoziției din Rusia, care a decedat în închisoare luna trecută, au îndemnat cetățenii să protesteze. Între timp, Putin a acuzat Ucraina că încearcă să perturbe votul cu atacuri aeriene asupra infrastructurii critice.
Duminică, 17 martie, oficialii din Ucraina au declarat că dronele lor au lovit o rafinărie de petrol din Krasnodar, în sudul Rusiei. Mai apoi, de la Moscova a venit mesajul cum că a armata Rusiei a doborât 35 de drone ucrainene în opt regiuni. Atacurile rusești asupra orașului port ucrainean Mykolaiv au ucis o persoană și au rănit cel puțin opt.
Revista Presei Internaționale
Revista Presei Internațională aduce în atenție și faptul că Armata Israelului a atacat spitalul al-Shifa din orașul Gaza. Oficialii de la Tel Aviv au numit această acșiune drept „o operațiune precisă”. Aceștia au mai declarat că „teroriștii seniori Hamas” foloseau clădirea ca bază militară. Al-Shifa este cel mai mare spital din Gaza. Un asalt israelian asupra acestuia în noiembrie, în timp ce pacienții se ascundeau, a fost descris de critici ca un crimă de război.
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a spus că încă plănuiește să invadeze Rafah, orașul cel mai sudic al Gazăi. Asta în ciuda presiunii internaționale de a nu face acest lucru. Dar, în timpul unei conferințe de presă cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, Netanyahu a spus că Israelul nu va ține palestinienii care se adăpostesc acolo „blocați în loc”. Netanyahu a criticat, de asemenea, apelurile lui Chuck Schumer, liderul majorității Senatului Americii, pentru alegeri în Israel.
Salariile cresc în Japonia. Uber și concurența neloială
Indicele acțiunilor Nikkei 225 a crescut cu mai mult de 2% pe măsură ce Banca Japoniei (BoJ) a început să discute despre un sfârșit al politicii sale de dobândă negativă. Săptămâna trecută, ca parte a negocierilor salariale anuale, firmele japoneze au oferit cele mai mari creșteri salariale din mai mult de trei decenii. În acest fel, i s-a oferit BoJ-ului spațiu să acționeze. Politica actuală de rate a fost implementată pentru a direcționa țara în afara deflației de lungă durată.
Compania Uber va plăti 178 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces adus de mii de șoferi de taxi australieni. Aceștia din urmă susțin că și-au pierdut veniturile după ce serviciul de ride-hailing a început să opereze în țara lor. Taximetriștii din întreaga lume au lansat procese împotriva Uber. În decembrie, compania Uber a câștigat o dispută legală împotriva șoferilor de taxi francezi. Aceștia din urmă au susținut că firma se angajează în concurență neloială.
Ajutor pentru Egipt din partea UE
Revista Presei Internaționale atinge și subiectul ajutorului pentru Egipt. Căci Uniunea Europeană a anunțat un pachet de ajutor de 7,4 miliarde de euro pentru Egipt, care va fi livrat în trei ani. Pachetul este menit să consolideze economia aflată în dificultate a Egiptului și să limiteze numărul migranților care pleacă spre Europa. Cele două părți și-au îmbunătățit relația la o „parteneriat strategic” și plănuiesc să colaboreze în diverse domenii ale economiei, inclusiv energia și comerțul.
Echipa de la agenția de statistică a Uniunii Europene va publica cifre pentru comerțul internațional cu bunuri în ianuarie, precum și datele inflației pentru februarie. Ambele sunt susceptibile să ofere vești deja anticipate. În decembrie 2023, zona euro a raportat un surplus de 16,8 miliarde de euro în comerțul cu bunuri cu restul lumii. Se reflectă, astfel, creșterea exporturilor; cu un an înainte raportase un deficit de 8,5 miliarde de euro. Inflația, între timp, este pe un trend descendent. Rata anuală a fost de 2,8% în ianuarie 2024, comparativ cu 8,6% în ianuarie 2023.
Europa, slabă în fața Americii. Ce se întâmplă în China?
Performanța economică a Europei pălește în comparație cu America. Peste Ocean, economia a crescut de două ori mai repede decât cea a zonei euro de la sfârșitul anului 2019. Acest lucru se datorează parțial problemelor europene cu birocrația. Costurile ridicate ale energiei și lipsa forței de muncă calificate contribie, de asemenea, la această situație. Dar Europa are încă motive să fie optimistă: rămâne un campion al exporturilor, iar deficitele sale fiscale sunt mult mai mici decât cel de peste Ocean.
Revista Presei Internaționale face referire de această dată și la China, la faptul că puterea de a se redresa din punct de vedere economic devine mai greu de interpretat. Asta reprezintă un fel de progres în comparație cu mare parte din anul trecut. În 2023, economia era clar slabă. Exporturile și inflația au fost surprinzător de puternice în februarie 2024. Pe de altă parte, creșterea creditului și prețurile locuințelor au fost dezamăgitoare.
În China s-a publicat recent faptul că mai multe previziuni sub forma datelor privind activitatea economică internă din primele două luni ale acestui an. Vânzările cu amănuntul au crescut anual cu 5,5%, înainte de ajustarea pentru inflație. Ceea ce reprezintă o scădere față de cifra din decembrie. Dar producția industrială a crescut cu 7%, cel mai rapid ritm de aproape doi ani. Zilele de lucru suplimentare ar fi putut ajuta. Anul bisect este încă un motiv pentru care momentul economic al Chinei este și mai greu de descifrat ca de obicei.
De ce Ucraina rămâne fără proiectile
Situația destul de gravă din Ucraina va fi pe primul loc pe agenda discuțiilor când miniștrii de externe din Uniunea Europeană se vor întâlni. Forțele ucrainene au suferit de o „foame de proiectile” acută de la sfârșitul anului trecut. Acest lucru, combinat cu epuizarea și moralul în scădere, a fost un motiv principal pentru retragerea lor din Avdiivka, un oraș strategic important din est, acum o lună.
Atât America, cât și Europa sunt de vină pentru penuriile din acest moment. Republicanii MAGA (susținătorii lui Trump, abreviere de la „Make America Great Again!”) au blocat un proiect de lege de sprijin militar de 60 de miliarde de dolari de luni de zile. În schimb, UE a furnizat Ucrainei mai puțin de jumătate din cele un milion de proiectile pe care promisese să le livreze până în martie.
Acest termen a fost acum extins până la sfârșitul anului. Comisia Europeană a alocat recent 500 de milioane de euro pentru a stimula producția de proiectile a Europei. Dar nu va atinge ținta de două milioane pe an până la sfârșitul anului 2025. O inițiativă cehă de a transmite 800.000 de proiectile poate fi mai promițătoare imediat. Între timp, Rusia își presează avantajul.
Cenzură și acuzații
Revista Presei Internaționale aduce în atenția cititorilor și faptul că, în SUA, Curtea Supremă va ajunge și la cazul Murthy v Missouri. Cazul susține că administrația Biden a presat companiile de rețele sociale să se angajeze în cenzură. Și, făcând acest lucru, a încălcat principiul libertății de exprimare consacrat în Primul Amendament.
Există plângeri că oficialii federali au îndemnat platformele să elimine postările legate de pandemia Covid-19 și alegerile din 2020. Reclamanții susțin că guvernul a încercat să „oblige companiile private să cenzureze americanii obișnuiți”. Ei citează exemple precum Casa Albă transmițând către compania Twitter să „se miște” în procesul de a da jos un mesaj anti-vaccin de la Robert F. Kennedy în ianuarie 2021, scrie The Economist.
