Revista presei internaționale aduce în atenția cititorilor cele mai importante știri din ultimele 24 de ore. Subiectele sunt din diverse, din diferite domenii: economie, sociale, politice.
Liderii europeni vor purta luni, la Paris, discuții informale privind Ucraina, potrivit unor oficiali francezi și polonezi. Apelul de urgență al președintelui Franței, Emmanuel Macron, vine în contextul în care președintele Donald Trump pare pregătit să reducă sprijinul acordat Ucrainei. Mai mult, liderul american încearcă să negocieze un acord de pace rapid cu Rusia în numele acesteia. Teama mai mare este că America, sub conducerea lui Trump, își poate reduce rolul general în securitatea europeană, lăsând continentul expus.
Revista presei internaționale
Israelul a eliberat 369 de prizonieri palestinieni, majoritatea în Gaza, după ce Hamas a predat trei ostatici israelieni. Cel de-al șaselea schimb pune din nou pe picioare fragilul acord de încetare a focului convenit luna trecută. La începutul săptămânii, gruparea militantă a acuzat Israelul de nerespectarea unor părți ale acordului. În același timp, Israelul a amenințat că va relua atacurile dacă ostaticii nu vor fi eliberați la timp.
Olaf Scholz l-a avertizat pe vicepreședintele american să nu se amestece în afacerile interne ale Germaniei. Discursul cancelarului german la Conferința de securitate de la München a urmat unui discurs înflăcărat al lui J.D. Vance. cel din urmă a avertizat că cea mai mare amenințare la adresa Europei vine „din interior”, citând suprimarea politică și migrația în masă. Vineri, Vance a ales să se întâlnească cu Alice Weidel, liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, decât cu Scholz.
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a promis mai multe investiții în America. Anunțul a venit în urma discursului lui Trump că producătorii de cipuri din insulă iau afaceri de la firmele americane. Bloomberg a raportat că tsmc, un producător taiwanez de cipuri, ar putea primi aprobarea de a opera uzine conduse de Intel, un concurent american aflat la pământ.
OpenAI respinge oferta lui Musk, iar situația din Republica Democrată Congo este din ce în ce mai tensionată
Consiliul de administrație al Openai, producătorul Chatgpt, a respins în unanimitate oferta de 97,4 miliarde de dolari a lui Elon Musk de a cumpăra societatea-mamă non-profit. Musk, care conduce o firmă rivală, Xai, se află într-o dispută din ce în ce mai aprigă cu Sam Altman, șeful Openai, cu privire la trecerea acesteia la o structură cu scop lucrativ. Avocatul firmei a scris că oferta lui Musk „nu este în interesul misiunii Oai”.
Rebelii m23, susținuți de Rwanda, care operează în Republica Democrată Congo, au susținut că au preluat controlul asupra unui aeroport situat la 30 km de Bukavu, al doilea oraș ca mărime al țării. Gruparea armată avansează spre sud de la cucerirea orașului Goma din est, luna trecută. Aproximativ 350 000 de persoane au fost strămutate, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați. Agenția a avertizat cu privire la „agravarea rapidă a crizei umanitare”.
Revista presei inteernaționale prezintă și un caz de corupție din SUA. Șapte procurori federali au demisionat din cauza unei cereri a Departamentului de Justiție de a respinge acuzațiile de corupție împotriva lui Eric Adams, primarul orașului New York. Joi, Danielle Sassoon, principalul procuror federal interimar din Manhattan, a demisionat. Mai mult, a acuzat administrația Trump că a renunțat la punerea sub acuzare a lui Adams în schimbul cooperării acestuia cu represiunea președintelui împotriva imigrației. Trump și Adams neagă acuzațiile.
Încetarea fragilă a focului din Gaza
Sâmbătă, Hamas a eliberat încă trei ostatici israelieni din cei 76 pe care îi deține în Gaza din 7 octombrie 2023. Eliberarea lor părea puțin probabilă în urmă cu doar câteva zile. Luni, gruparea islamistă a acuzat Israelul de încălcarea acordului de încetare a focului. A declarat că suspendă eliberarea ostaticilor. Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a ripostat amenințând că va relua războiul țării sale în Gaza. Donald Trump, președintele Americii, a avertizat că va „lăsa iadul să se dezlănțuie”. Până joi, Hamas a dat înapoi.
Chiar dacă eliberarea pare să fi decurs conform planului, încetarea focului, care este în vigoare de la 19 ianuarie, pare din ce în ce mai fragilă. Discuțiile privind următoarea etapă a acestuia – care implică retragerea tuturor trupelor israeliene din Fâșia Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor rămași în viață – nu au început încă. Netanyahu a promis că Israelul nu va pune capăt războiului cu Hamas încă sub controlul Gaza.
O tendință îngrijorătoare pentru știința americană
America a fost mult timp o putere științifică. Instituțiile de cercetare bine finanțate și companiile științifice de top din țară au atras cele mai strălucite minți din lume timp de decenii. În fiecare an, oamenii de știință se reunesc în cadrul unei reuniuni a Asociației Americane pentru Progresul Științei pentru a lua cunoștință de cele mai noi cercetări.
Reuniunea din acest an, care se încheie sâmbătă la Boston, a oferit obișnuitul tur de orizont. A abordat toate subiectele, de la căutarea energiei întunecate la viitorul drogurilor psihedelice. Însă chiar și prelegerile orbitoare ar putea să nu înveselească atmosfera precipitată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Acesta a marcat finanțarea universităților pentru reducerea costurilor, a amenințat cu reducerea mai multor agenții științifice federale și l-a numit pe Robert F. Kennedy junior, un sceptic al vaccinurilor, în funcția de ministru al sănătății. Sudip Parikh, șeful aaas, a numit-o „un moment de tulburare”. Oamenii de știință americani nervoși vor spera că nu va dura.
Rusia planează asupra unui scrutin în Caucaz
Abhazia organizează sâmbătă alegeri prezidențiale. Teritoriul, care s-a desprins de Georgia după un război etnic dur în 1992-1993, este în plină criză. În noiembrie au izbucnit proteste împotriva președintelui Abhaziei, Aslan Bzhania. Aliat al Kremlinului, patronul de lungă durată al enclavei, Bzhania a încercat să adopte o lege care ar fi încurajat investițiile rusești. Localnicii, îngrijorați de faptul că o avalanșă de bani ar determina creșterea prețurilor locuințelor, au ocupat parlamentul din Abhazia. Bzhania a retras proiectul de lege. Când protestele au continuat, acesta a demisionat, conform economist.com.
Este puțin probabil ca viitorul președinte al Abhaziei să revizuiască relația sa strategică cu Rusia. Mulți dintre cei care au protestat împotriva lui Bzhania erau naționaliști abhazi, dornici să mențină sprijinul militar al Kremlinului împotriva Georgiei, fără a oferi Rusiei și mai multă influență asupra afacerilor interne ale enclavei. Principalii candidați sunt toți pro-Rusia. Cu toate acestea, o instabilitate mai mare ar îngrijora Kremlinul, care dorește să își întărească controlul asupra Abhaziei. În timp ce restul Georgiei este zguduit de proteste anti-Kremlin, Rusia va urmări îndeaproape situația.
