Un fost șef al Autorității pentru Concurență din Estonia aduce un subiect foarte important în discuție și anume și anume faptul că Uniunea Europenă, la momentul actual, nu permite favorizarea firmelor dintr-un stat membru în detrimentul altora. Fostul oficial face referire în acest sens o unitate de regazeificare cu stocare flotantă care urmează să ajungă în largul coastelor Finlandei. Aceasta ar urma să aprovizioneze atât această țară, cât și Estonia, cu gaz natural lichefiat (GNL) în timpul sezonului rece.
Numele fostului șef al Autorității pentru Concurență din Estonia este Märt Ots, acesta ocupând această funcție timp de 14 ani, până în luna iulie a acestui an. În declarațiile sale, acesta subliniează: „Avem tratatele de bază ale UE. În acest caz, ar constitui totuși un monopol regional dacă nu există alte terminale în apropiere. Acordurile de bază stipulează că, dacă este vorba despre o companie monopolistă sau dominantă, toți comercianții diferiți de gaze trebuie să aibă acces liber”.
„Conform tratatelor UE, toate companiile din bloc trebuie să aibă acces liber la o astfel de infrastructură, indiferent dacă sunt din Estonia, Letonia, Lituania sau din altă parte”, a continuat Ots. Ministrul estonian al Afacerilor Economice și Comunicațiilor, Riina Sikkut, a declarat la începutul săptămânii că există încă loc pentru o anumită vamă preferențială din partea Estoniei: „Poate că retailerii de gaze estonieni au cel puțin un avantaj temporar”, a declarat ea, citată de news.err.
„Acordul cu Finlanda este că, dacă avem nevoie de gaz, un anumit segment al fiecărei nave de GNL sau o anumită parte a sloturilor va avea o utilizare preferențială pentru vânzătorii de gaz estonieni”, a adăugat Sikkut, după ce s-a întâlnit cu omologul său finlandez la Paldiski, locul unde se află cheiul de GNL al Estoniei, finalizat în prezent.
Cei doi pficiali s-au înțeles ca, chiar dacă nava FRSU va acosta inițial în largul coastei Finlandei, la Inkoo, și nu la Paldiski, Estonia va urma să beneficieze de un tratament preferențial. Astfel, resursele de GNL regazificat vor putea fi transportate din Finlanda în Estonia, dar și invers. Asta chiar dacă Ots menționase faptul că legile europene privind concurența în cele două state, se bazează pe tratatele Uniunii, asta doar în situații normale, căci într-o situație de criză, cum ar fi, spre exemplu, o penurie de gaz, reglementările pot fi diferite.
„Dacă vorbim despre o piață care funcționează normal, atunci da, toate companiile din UE trebuie să aibă acces liber”, a spus Ots, care susține că nu ar veni în ajutor foarte mult dacă Estonia și Finlanda ar implementa preferințele companiilor lor în legislația internă.
Miniștrii energiei din țările UE au colaborat în scopul achiziționării de gaze naturale
Cele mai multe state membre ale Uniunii Europene au colaborat în ceea ce privește susținerea platformei de achiziție comună de gaze. Hotărârea a fost luată după reuniunea informale a Consiliului Transport, Telecomunicații și Energie (TTE), susținut miercuri (12 octombrie) la Praga.
Ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Jozef Sikela, care a condus această reuniune, vine cu veștile bune, spunând că statele membre UE vor avea posibilitatea de a începe să cumpere gaze la comun, iar asta chiar înainte de vara anului 2023. Pe lângă acest lucru, s-a mai realizat o înțelegere privind necesitatea de a ajusta indicele pentru prețul gazelor, dar și, de asemenea, de a spori ceea ce înseamnă procesul de supraveghere a piețelor de gaze. Asta pentru a ajuta la prevenirea comportamentelor speculative pe piețe.
Ministrul slovac al economiei, Karel Hirman, a declarat în cadrul reuniunii că țara sa este de acord cu conceptul de limitare a prețurilor pentru gazele importate: „Am susținut din nou scrisoarea celor 15 state membre de a limita prețurile la gaze. Chiar dacă soluțiile propuse au neajunsuri, consider că este mai rău să se stabilească măsuri naționale”. Conform spuselor acestuia, ar fi necesar ca Europa să fie poziții, căci situația din prezent nu va viza doar viitorul sezon rece, ci și sezonul 2023/2024.
În plus, oficialul slovac a atras atenția asupra necesității unei reforme structurale a designului pieței de energie electrică. Potrivit celor spuse de Hirman, în ciuda investițiilor în sursele de energie nucleară și regenerabile, cele care reprezintă surse cu costuri de producție reduse, cetățenii, dar și companiile, plătesc prețuri ridicate pentru energia electrică. „Prin urmare, Comisia Europeană ar trebui să prezinte cât mai curând posibil o propunere de reformă a pieței de energie electrică, care să includă separarea efectivă a prețurilor la electricitate și gaze”, a declarat Hirman, citat de tasr.sk.
Azerbaidjan, 8,2 miliarde de metri cubi de gaze exportate în Europa în 2022
În doar nouă luni din 2022, Azerbaidjanul a exportat o cantitate de 8,2 miliarde de metri cubi de gaze în Europa, adică aceeași cantitate reprezentativă și pentru anul 2021. Informația vine din partrea ministrului Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, citat de apa.azer.
În acest timp, adică între lunile ianuarie-septembrie, au fost exportate în Europa 8,3 miliarde de metri cubi de gaze. 6,1 mld. mc de gaze au fost exportate în Turcia și 1,9 mld. mc în Georgia. În această perioadă, exportul de gaze a crescut cu 22,6%.
Franța începe pentru prima dată furnizarea de gaze naturale către Germania
Oficialii de la Berlin mai primesc un ajutor, de data aceasta de la Paris, căci Franța a început să furnizeze pentru prima dată gaze naturale către Germania. Informația este transmisă de către operatorul francez al rețelei de gaze GRTgaz.
Compania menționează printr-un comunicat de presă că gazoductul care face legătura între cele două țări în satul francez de frontieră Obergailbach a început să trimită o cantitate zilnică de 31 de gigawați oră, iar acestea se vor majora cu timpul cu până la 100 de gigawați oră pe zi. Această sursă reprezintă însă mai puțin de 2% din consumul total de gaze al Germaniei, scrie news.am.
Klaus Müller, șeful autorității de reglementare a rețelei germane, a mulțumit reprezentanților GRTGaz în limba franceză prin intermediul unui mesaj pe Twitter: „furnizarea de gaz francez prin Saarland contribuie la asigurarea aprovizionării Germaniei”. Deși instalațiile de stocare a gazelor din Germania sunt în prezent pline în proporție de aproape 95%, oficialii spun că cetățenii vor trebui să economisească gazul în această iarnă.
Creștere cu 9,7% a prețului en-gros al gazelor naturale în Bosnia
Guvernul Federației Bosniei și Herțegovinei a anunțat încă din ziua de joi că a aprobat o creștere de 9,7% în ceea ce privește prețul en-gros al gazului în entitate. Aceasta ar reprezenta acum cea de-a treia majorare de preț din acest an. Guvernul Federației a majorat prețul en-gros al gazelor cu 23,4% în iulie și cu încă 21,7% în aprilie.
Potrivit hotărârii, prețul en-gros al acestei resurse crește la 1.095 marka (542,4 dolari/559,9 euro) pentru 1.000 de metri cubi standard Sm3, fără TVA, aplicabil de la 1 octombrie, informează publicația seenews.com.
Reprezentanții Executivului bosniac au mai declarat că a luat această decizie la cererea companiei de stat de furnizare a gazelor Energoinvest. Aceasta din urmă a solicitat o ajustare urgentă a prețului în conformitate cu evoluția pieței.
Spania, importuri de gaze rusești cu peste 151% într-un an
Spania a accelerat importurile de gaze rusești în august 2022 până la nivelul de 5.599 GWh. Asta reprezintă o creștere anuală de 151,3%, a anunțat joi agenția poloneză de presă, citând managerul rezervelor de gaze ale Spaniei. După cum arată datele publicate luni de Cores, administratorul rezervelor de gaze din Spania, Rusia s-a bucurat de o cotă de 14,7% din totalul importurilor de gaze spaniole în august 2022.
Administrația Cores a precizat că, în august 2021, ponderea gazului rusesc în totalitatea importurilor acestei resurse în Spania s-a ridicat la doar 8,9 la sută. Rusia a devenit al patrulea mare exportator de gaze către Spania în decurs de opt luni consecutive din 2022, potrivit datelor Cores, citate de tvpworld.com.
Managerul spaniol a precizat că SUA au avut cea mai mare pondere în importurile de gaze ale Spaniei în luna august. Cotele s-au ridicat la 26,4 la sută. Pe locurile doi și trei s-au clasat Algeria și, respectiv, Nigeria, a căror cotă în importurile de gaze ale Spaniei s-a ridicat la 24% și 15,3%.
Cinci țări din UE vin cu noi opțiuni privind plafonarea prețurilor la gaze naturale
Polonia și alte patru țări din UE au adresat joi o solicitare comună Comisiei Europene pentru a explora două opțiuni de plafonare a creșterii prețurilor la gaze și pentru a propune posibile soluții în încercarea de a domoli creșterea costurilor energetice, a informat Ministerul grec al Energiei.
Uniunea Europeană va dezvălui săptămâna viitoare propunerile pentru a lansa achizițiile comune de gaze în termen de câteva luni și pentru a dezvolta un reper alternativ al prețului gazelor, însă o reuniune a țărilor UE desfășurată miercuri a lăsat nerezolvată problema dacă pachetul va include sau nu o plafonare a prețului gazelor.
Într-o scrisoare adresată joi brațului executiv al Uniunii Europene, miniștrii Energiei din Grecia, Italia, Belgia, Olanda și Polonia au propus modificarea trimiterilor la prețul olandez al gazului din cadrul mecanismului olandez de transfer al titlurilor (TTF) din contractele relevante printr-o măsură juridică și/sau de reglementare a UE.
Bruxelles-ul susține că este nevoie de un nou indice, deoarece principalul indice de referință TTF se ghidează după aprovizionarea prin conducte și nu mai este reprezentativ pentru o piață care include mai multe gaze naturale lichefiate, potrivit publicației tvpworld.com.
Miniștrii doresc, de asemenea, ca UE să examineze un plafon pentru prețurile angro la gaze și să ia în considerare un mecanism separat pentru a corela cererea și oferta atunci când acest plafon de preț poate fi depășit prin tranzacții extrabursiere și licitații.
Un ministru azer anunță volumul planificat al livrărilor de gaze către UE până la sfârșitul anului
Ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, a anunțat că intenționează să furnizeze 11,5 miliarde de metri cubi de gaze către Europa, în cadrul unor contracte încheiate anterior, până la sfârșitul anului 2022. Oficialul a făcut acest anunț în marja forumului Russian Energy Week de la Moscova, care a avut loc pe 13 octombrie, relatează Trend.
Shahbazov a precizat că anul viitor volumul exporturilor ar putea rămâne același sau să fie ușor mai mare. De asemenea, el a spus că capacitatea Coridorului Sudic de Gaze (SGC) ar putea fi dublată până în 2027: „Există planuri de extindere a Coridorului sudic de gaze. Practic, aceasta poate fi dublată până în 2027. În direcția Turciei, 16 miliarde de metri cubi pot fi majorate la 31 de miliarde, iar mai departe, de-a lungul conductei Trans-Adriatice – de la 10 miliarde la 20 de miliarde de metri cubi pe an”, a declarat ministrul.
În același timp, referindu-se la producția de petrol și condensat de gaz din Azerbaidjan, ministrul Energiei a subliniat că se așteaptă ca volumele să ajungă la 34 de milioane de tone în 2022. El a precizat că un volum similar este planificat să fie produs anul viitor: „Producția de petrol din Azerbaidjan se află într-o situație stabilă. Menținem un nivel stabil de producție prin intermediul noilor sonde”, a adăugat Shahbazov, citat de caliber.az.
Estonia speră la o derogare din partea UE în ceea ce privește statutul de cumpărător prioritar de GNL al Finlandei
Ministerul estonian al afacerilor economice speră să obțină o exceptare temporară de la normele UE în materie de concurență, care ar conferi țării un statut prioritar la cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Finlanda. Riina Sikkut, omolug din Fuinlanda, a declarat că Finlanda a fost de acord să acorde un tratament preferențial companiilor estoniene în cadrul unui acord bilateral. Însă Autoritatea pentru Concurență a declarat joi că orice fel de statut prioritar ar fi în conflict cu normele Uniunii Europene.
„Practic, acordarea oricărui tip de avantaj care restricționează piața nu este în conformitate cu normele UE. Nu este imposibil să existe anumite interese specifice care trebuie protejate”, a declarat Evelin Pärn-Lee, directorul general al agenției.
Ministerul a precizat că reguli similare există deja în alte părți ale UE în cazul în care apare o criză energetică. Timo Tatar, secretarul general adjunct pentru energie, a declarat că o scutire temporară este justificată în cazul Estoniei.
„Nu vorbim despre o soluție pe termen lung. Soluția pe termen lung este ca astfel de terminale să funcționeze cu acces deplin din partea terților, dar acum că ne aflăm într-o criză energetică, iar acest terminal a fost înființat în primul rând pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării pentru consumatorii finlandezi și estonieni, există suficiente derogări în legislația UE care ar putea fi aplicate acum” a declarat acesta, citată de news.err.
El a precizat că nu este încă clar dacă Estonia trebuie să solicite o scutire de la Bruxelles, deoarece depinde de modul în care funcționează acordul în practică. Pärn-Lee a spus că agenția consideră că o scutire nu este imposibilă, dar pare puțin probabilă.
Prim-ministrul Kaja Kallas a declarat că cabinetul va discuta joi și va primi o prezentare generală a situației de la Sikkut: „Știind cât de respectuoși sunt finlandezii față de lege, mă îndoiesc că ar propune ceva care să contravină regulilor”, a declarat Kallas.
