Marea Britanie este pe cale să ia o decizie de proporție. Mai exact, premierul Rishi Sunak a anunțat că țara ar putea părăsi Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Țara are în plan controlarea migrației ilegale. Astfel, dorește să deporteze solicitanții de azil din Rwanda. Lucru care, potrivit premierului Sunak, ar putea intra în conflict cu planurile CEDO.
„Controlul imigrației este mai important decât apartenența la o instanță străină”, a declarat premierul. Acesta a făcut cea mai puternică aluzie a sa de până acum. Potrivit căreia, ar putea susține ieșirea din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Marea Britanie ar putea părăsi CEDO
Într-un interviu acordat miercuri, Rishi Sunak și-a apărat abordarea privind combaterea ambarcațiunilor mici care traversează Canalul Mânecii. Dar a indicat că ar fi dispus să părăsească CEDO dacă aceasta ar bloca politica sa privind Rwanda. „Cred că toate planurile sunt conforme cu toate obligațiile noastre internaționale, inclusiv CEDO, dar cred că securitatea frontierelor și asigurarea faptului că putem controla migrația ilegală este mai importantă decât apartenența la o instanță străină, deoarece este fundamentală pentru suveranitatea noastră ca țară” a declarat premierul britanic.
Parlamentarii conservatori de dreapta, inclusiv fostul ministru de Interne, Suella Braverman, au făcut anterior presiuni. Pentru ca Marea Britanie să părăsească CEDO. Temându-se că prevederile acesteia ar putea împiedica deportarea solicitanților de azil în Rwanda. Premierul a rezistat anterior unor astfel de apeluri. Dar a declarat că ar fi dispus să sfideze ordinele Curții Europene a Drepturilor Omului dacă ar fi necesar. În scopul de a pune în aplicare planul său privind Rwanda.
Siguranță și imigrație
Proiectul de lege privind siguranța Rwandei (azil și imigrație) se află în prezent în curs de examinare în Parlament. Acesta include dispoziții care ar permite miniștrilor să ignore astfel de ordine. Însă membrii grupului mai moderat de parlamentari conservatori, One Nation, au avertizat împotriva părăsirii convenției. În timp ce alții au afirmat că o astfel de mișcare ar încălca Acordul din Vinerea Mare. Care include cerința de a încorpora CEDO în legislația nord-irlandeză. „Să ne asigurăm că putem controla migrația ilegală este mai important decât apartenența la o instanță străină” a spus Rishi Sunak.
Ministrul din umbră al laburiștilor pentru imigrație, Stephen Kinnock, a venit cu o părere care contrazice spusele premierului. „Rishi Sunak trebuie să ne creadă proști pentru a ne spune că planul său privind bărcile mici funcționează. Când tocmai am asistat la un număr record de traversări ale Canalului Mânecii în weekendul sărbătorilor de Paște. Sosirile cu ambarcațiuni mici au crescut în acest an. Iar conservatorii se zbat încercând să găsească pe cine să dea vina în afară de ei înșiși. Când își vor asuma responsabilitatea și vor recunoaște că eșuează la o scară uluitoare? Aceasta este doar o altă încercare disperată a premierului de a liniști facțiunile din propriul partid și de a evita un atac din partea parlamentarilor conservatori de dreapta” a explicat Kinnock.
Atacuri politice pe scară largă
Purtătorul de cuvânt al liberal-democraților pentru afaceri interne, Alistair Carmichael, a calificat comentariile premierului drept „nimic mai mult decât o amenințare goală pentru a încerca să-și țină de partea parlamentarilor săi răzvrătiți”. „Nu contează de câte ori va încerca Rishi Sunak, schema din Rwanda va rămâne o pierdere colosală de timp și de bani ai contribuabililor” a spus Carmichael.
În interviul de miercuri, Sunak a insistat că guvernul are „planuri” pentru a pune în aplicare politica din Rwanda. Imediat ce proiectul de lege va reuși să depășească opoziția din Camera Lorzilor. Negând informațiile potrivit cărora nu ar exista nicio companie aeriană dispusă să primească solicitanți de azil în națiunea centrafricană.
De asemenea, a apărat abordarea sa mai largă în privința ambarcațiunilor mici. Afirmând că a făcut „mai mult decât orice alt prim-ministru din istorie” pentru a aborda această problemă.
După o scădere a numărului de traversări anul trecut, peste 5.000 de persoane au făcut această călătorie în primele trei luni ale acestui an. Astfel, a fost depășit un recordul anterior stabilit în 2022.
„Progresul este încă în curs de realizare. Ce facem cu Albania? Ei au reprezentat o treime din sosirile pe care le-am avut anul trecut. Am negociat un nou acord cu Albania. Evident, este o țară sigură. Dacă cineva vine aici în mod ilegal, vom putea să îl returnăm înapoi. Am returnat apoi mii de oameni în Albania și ce s-a întâmplat? Au încetat să mai vină. Acum trebuie să repetăm acest lucru” a spus Sunak, conform The Free Press .
