Indicele ROBOR la trei luni s-a majorat până la 8,19%, în comparație cu 8,18% cât a înregistrat în ultima ședință. Această nouă valoare este cea mai mare din ultimii 12 ani, mai precis din 29 ianuarie 2010. Pragul de 8% a fost întrecut pe 1 august 2022.
Cât despre indicele ROBOR la șase luni, și acesta a înregistrat majorări. În prezent, acesta se află la 8,30%, înregistrând o creștere de 0,01% față de sedința precedentă. Și acest procent setează un nou record înregistrat în ultimul deceniu. Pragul de 8% a fost depășit pe 29 iulie. În august, ROBOR la șase luni se afla la cel mai înalt nivel din 1 februarie 2010.
Creșterea este colosală în raport cu nivelul indicelui de la începutul anului 2022. Atunci, ROBOR la 3 luni se situa la 3,02%, pe când ROBOR la șase luni era de 3,14%.
Viitorul arată sumbru
Potrivit analiștilor economici, indicele ROBOR ar putea încheia anul 2022 cu un procent de 9%.
Valeriu Titan, economistul-șef al ING Bank a declarat că „Credem că evoluţia Robor 3 luni va reflecta creşterea dobânzii cheie, dar nu într-o măsură proporţională. Vedem Robor 3 luni încheind anul în jur de 8.20%. Probabil mai semnificativă decât dobânda cheie va fi situaţia lichidităţii din piaţa monetară, unde deocamdată BNR îşi menţine controlul ferm. Credem că finalul de an ar putea veni cu o uşoară îmbunătăţire a situaţiei lichidităţii pe fondul unei execuţii bugetare mai accelerate, dar este puțin probabil să revenim la un surplus consistent şi permanent într-un viitor apropiat”, a spus el, potrivit Economica.
Creșterea ROBOR va duce la majorarea dobânzilor yieldurilor României „La nivelul pieței titlurilor de stat ratele de dobândă au continuat să crească: pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) cu 17 puncte bază la 9,155% (cel mai ridicat nivel din 18 iulie). Ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri scadente în februarie 2032 și s-a împrumutat cu 300 milioane RON (în linie cu volumul programat), la un cost mediu anual de 9,22%, în creștere cu 1,41 puncte procentuale comparativ cu nivelul înregistrat la licitația din septembrie. Pe de altă parte, Administrația a respins toate ofertele băncilor la licitația cu obligațiuni scadente în februarie 2025, în volum de 400 milioane RON”, potrivit buletinului de cercetare întocmit de Banca Transilvania, citat de Economica.
Potrivit estimărilor S&P, în perioada 2023-2025, creșterea PIB-ului țării se va modera până la circa 4%, un procent mai mic în raport cu cel din 2021-2022 de 6%. Totuși, analiștii speră că fondurile europene accesate de UE vor ajuta la redresarea economică.
