Potrivit ultimelor date furnizate de Banca Națională a României (BNR), ROBOR-ul la trei luni a încheiat această săptămână la cotația de 7,93%, după ce staționase la aceeași valoare și în ultimele trei zile. Acest indice este folosit pentru a calcula dobânzile variabile la creditele în lei, contractate înainte de luna mai 2019. Totodată, acesta poate influența decisiv activitatea companiilor, mai ales în privința planurilor de investiții, de care firmele au nevoie pentru a obține finanțare.
Însă, per total, dacă urmărim evoluția ROBOR-ului la 3 luni de la începutul anului, observăm că acesta a cunoscut o creștere până la această dată de 166%. Indicele, la data de 1 ianuarie 2022, era aflat la cota 3,02%, în timp ce la jumătatea anului acesta depășea 8%. Experții spun că din luna august, indicele a început să mai scadă.
În privința ROBOR-ului la 6 luni, care este folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a stagnat la 8,10%. ROBOR-ul la 12 luni a urcat la 8,23%, având un plus de 0,01% față de ziua de joi, scrie Mediafax.
De ce poate fi influențat ROBOR
ROBOR este un indicator extrem de important, care stă la baza calculelor ratelor lunare pe care va trebui să le achităm pentru vechile credite cu dobânzi variabile. Chiar dacă în prezent acesta nu mai este folosit la acordarea de noi împrumuturi, în locul lui fiind folosit un indicativ nou intitulat IRCC, indicele ROBOR influențtează un număr mai mare de împrumuturi și de beneficiari ai acestora.
Indicatorul ROBOR este unul instabil, care este influențat de foarte multe fenomene și factori economici. Printre lucrurile care au o legătură direct cu evoluția acestui indice se numără: creșterea inflației, scăderea lichidității din piață, dar și incertitudinea în ceea ce privește politicile adoptate de către Ministerul Finanțelor Publice.
a) creșterea inflației
În ultima vreme, în România, rata inflației a înregistrat o creștere continuă, pe fondul crizei energetic, dar și a situației economice precare. Astfel, pentru a se menține un echilibru în raport cu inflația, băncile trebuie să se crească automat și rata dobânzii interbancare.
b) scăderea lichidității de piață
Dacă băncile nu vor mai dispune de lichidități, acestea vor fi nevoite să se împrumute la rate interbancare mai ridicate, fapt ce duce automat și la creșterea indicelui ROBOR.
c) incertitudinile politicilor Ministerului de Finanțe
Unele măsuri și politici adoptate de Guvern pot provoca prudență din partea băncilor. Acestor instituții le este frică de eventualele consecințe și recurg la retragerea lichidităților de pe piață și rămân în expectativă. Băncile vor așteapta să vadă ce se întâmplă și cum gestionează statul deficitul monetar, pentru a știi cum să reacționeze și ei, la rândul lor. Acest comportament duce automat la creșterea indicelui ROBOR.
