Planul pe termen lung al Uniunii Europene este de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050.
Acest obiectiv are acum și o dimensiune politică, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina și a întreruperii ulterioare a furnizării de gaze naturale. Prin urmare, se fac eforturi accelerate pentru ca UE să elimine treptat petrolul și gazele rusești în cadrul programului RePower EU al Comisiei Europene.
Până în 2030, Bruxelles-ul dorește să crească ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Uniunii Europene de la 40% la 45%, conform planului actual, și să dubleze ponderea energiei eoliene și solare de la 33% la 67%, cât se sugerează în prezent.
Cu toate acestea, deși Uniunea Europeană elimină treptat sursele de energie fosile, precum petrolul și gazele naturale, nu a acumulat încă suficiente resurse de energie regenerabilă pentru a le înlocui.
Acest lucru înseamnă că sistemul energetic al blocului se află într-o „zonă de mijloc periculoasă”, potrivit lui László Varró, vicepreședinte al Shell pentru mediul de afaceri global.
Shell consideră că extinderea rapidă a energiei regenerabile este o parte esențială a tranziției energetice. Însă acest lucru nu se va întâmpla automat și va necesita muncă asiduă și colaborare, a declarat Varró în cadrul unui eveniment Energy Visions din octombrie.
Fondurile, un element esențial
,,Lanțurile de aprovizionare, forța de muncă și forța de muncă calificată și autorizațiile sunt aspecte care necesită o colaborare eficientă între sectorul privat și factorii de decizie politică. Din punctul nostru de vedere, suntem cu toții implicați și suntem foarte bucuroși să continuăm această călătorie”, a transmis László Varró, conform POLITICO.
„Ai nevoie de un singur lucru, și anume bani”, a spus Varró, adăugând că există un apetit puternic în sectorul privat pentru a investi în proiecte regenerabile, cum ar fi hidrogenul regenerabil, energia solară și eoliană.
Însă, potrivit lui Varró, acest lucru nu este suficient. „Aveți nevoie de echipamente, de kituri și de oameni”.
Din păcate, sectorul eolian se confruntă cu probleme majore legate de lanțul de aprovizionare, cu lipsa forței de muncă și cu alte blocaje. „Există un rol major pentru recalificare și reconversie profesională”, a spus Varró.
O nouă provocare la orizont
O altă mare provocare este permiterea extinderii. Procedurile administrative complexe și lente blochează dezvoltarea energiei eoliene și solare în Europa, ceea ce înseamnă că, în situația actuală, Uniunea Europeană își va rata probabil obiectivele climatice și va fi dependentă pentru mai mult timp de aprovizionarea cu gaze naturale nesigure.
„Factorii de decizie politică europeni trebuie să își pună întrebarea: atunci când ne confruntăm cu o criză energetică și o criză climatică combinate, care este mediul juridic adecvat care să contribuie la extinderea”, a declarat Varró.
„Lanțurile de aprovizionare, forța de muncă și forța de muncă calificată și autorizațiile sunt aspecte care necesită o colaborare eficientă între sectorul privat și factorii de decizie politică. Din punctul nostru de vedere, suntem cu toții implicați și suntem foarte bucuroși să continuăm această călătorie”, a concluzionat el.
