Infofinanciar > Info > România a preluat Preşedinţia Comitetului de Securitate al OSCE! Ce atribuții va avea țara noastră
Info

România a preluat Preşedinţia Comitetului de Securitate al OSCE! Ce atribuții va avea țara noastră

OSCE
Sursă foto: Globsec

România a preluat miercuri Preşedinţia Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Țara noastră se va afla la conducerea acestei instituții pe tot parcursul anului 2023, la solicitarea Macedoniei de Nord.

În acest context, Ministerul de Externe român a emis un comunicat prin care a oferit mai multe detalii despre acest eveniment.

„Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu salută preluarea de către România a Preşedinţiei Comitetului pentru Securitate al OSCE, unul din organismele subsidiare ale Consiliului Permanent al OSCE, mandat pe care îl va îndeplini pe parcursul anului 2023. Acest mandat a fost asumat de România la solicitarea actualei Președinții în Exercițiu a OSCE, exercitată de Macedonia de Nord în acest an”, au scris miercuri reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă.

Sarcinile României

Potrivit MAE, România, ca lider al Comitetului de Securitate OSCE, va avea de îndeplinit mai multe atribuții: discutarea aspectelor non-militare şi politice de securitate (care include și demararea angajamentelor și protocoalelor asumate de statele membre OSCE), abordarea unor teme multisectoriale (din sfera non-militară de securitate), susţinerea pregătirilor pentru organizarea Conferinţei Anuale de Evaluare a Problematicii de Securitate a OSCE („Annual Security Review Conference” – ASRC), discutarea unor recomandări adresate Consiliului Permanent al OSCE privind programul de lucru (care includ metodele de punere în practică a recomandărilor formulate cu prilejul unor reuniuni relevante).

„În contextul exercitării acestui mandat, România va sprijini realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniile combaterii traficului de persoane, managementului frontierelor şi combaterii terorismului. Astfel, în cooperare cu Preşedinţia-în-exerciţiu a OSCE, deţinută în 2023 de Macedonia de Nord, România va acorda o atenţie sporită îndeplinirii angajamentelor asumate de toate statele participante şi va facilita consolidarea eforturilor internaţionale pentru combaterea ameninţărilor transnaţionale de securitate”, au susținut cei de la MAE, scriu cei de la G4Media.

Ce înseamnă preluarea conducerii OSCE

Conform Ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu, „asumarea de către ţara noastră a acestui mandat relevă, o dată în plus, contribuţia României la respectarea valorilor şi principiilor fundamentale ale OSCE în asigurarea securităţii şi cooperării în Europa, aspect deosebit de important inclusiv în contextul celei mai mari crize de securitate din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial”.

„Totodată, acest mandat reprezintă o recunoaştere a profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor şi principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa.”, a mai adăugat Aurescu.

Până acum, România a mai fost în conducerea Comitetului de Securitate al OSCE de 2 ori, în 2015 şi 2016.

Principala țintă a OSCE în 2023

Fostul secretar general al OSCE, Helga Maria Schmid, a anunțat la sfârșitul anului trecut că principala țintă a forului internațional pentru 2023 este sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii ruse şi a țărilor vecine care suferă de pe urma acestui conflict militar.

„În 2022, războiul a revenit în Europa. Timpul pe care am vrut să-l petrecem pentru a construi împreună un viitor mai sigur şi mai prosper a fost petrecut pentru a face faţă impactului devastator al războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat Schmid printr-o declaraţie trimisă prin e-mail.

De asemenea, Helga Schmid a susținut la acea vreme, din poziția de președinte al OSCE, că organizaţia pe care a condus-o nu a fost niciodată „la adăpost de confruntări”.

„Nu am fost niciodată o organizaţie a statelor înrudite în spirit. Născută în plin Război Rece, acum aproape 50 de ani, am construit punţi între rivali, nu aliaţi, pentru a preveni şi gestiona conflicte, a atenua tensiuni şi a spori încrederea”, a apreciat la acea vreme Schmid, scriu cei de la Bursa.