Mai multe surse din politică susțin că oficialii Comisiei Europene au de gând să blocheze României fonduri în valoare de 3,2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această măsură ar urma să vină ca replică la decizia președintelui Klaus Iohannis de a adopta (în forma actuală) legea avertizorilor de integritate.
Astfel, dacă sunt constatate încercări și fapte de fraudare a investițiilor, Guvernul României va trebui să înapoieze banii Comisiei Europene, spune fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
„Potrivit regulamentului european, o dată ce comisia europeană acceptă un jalon îndeplinit și eliberează banii din tranșe, dacă apar schimbări sau se renunță la acea reformă, statul membru trebuie să dea banii înapoi, luăm cazul nostru, această reformă a pensiilor speciale care intră în tranșa treia, dacă una dintre jaloane se schimbă, România trebuie să dea înapoi cei 3 miliarde de euro primiți în tranșa respectivă. Așa a fost făcut regulamentul de la bun început, au fost discuții, s-au gândit oamenii, poate un stat membru adoptă o lege și o lasă în vigoare 2 săptămâni și apoi o schimbă”, a susținut Cristian Ghinea, scrie Realitatea.
Problemele legii, sesizate de asociațiile civice
La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, Parlamentul a adoptat Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, prin care se transpune o directivă europeană în legislația românească. Fiind a doua oară la vot, legea a fost aspru criticată de mai mulți membrii ai societății civile pentru că îngreunează modul în care se află cum sunt cheltuiți banii publici.
De altfel, ultimele amendamente au fost adăugate legii chiar înainte de votul final din Parlament. Practic, coaliția de guvernare, formată în principal de PSD și PNL, a dorit ca raportările anonime să fie examinate și soluționate doar dacă există indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.
„Este nevoie de indicii temeinice așa cum spune articol în formatul adoptat astăzi ca o raportare anonimă să fie luată în seamă. Adică s-a pus proba în sarcina avertizorului. Nu e în regulă, pentru că practic acum un avertizor trebuie să dovedească că ceea ce spune el este corect. Să vină cu dovezi pentru ceea ce spune, ceea ce nu e deloc în regulă. Avertizorul nu e procuror”, a precizat la acea vreme expertul pe probleme de etică Cristian Ducu, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Rea voință
„Aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii”, au adăugat 25 de asociații civice și avertizori de integritate într-o scrisoare deschisă.
Atunci, reprezentanții asociațiilor au precizat că raportarea anonimă este reglementată într-o modalitate care descurajează investigarea sesizărilor și, în practică, va duce la clasarea mult mai rapidă a acestora. Acest lucru se întâmplă în ciuda cererii formulate de reprezentanții Comisiei Europene, care spune că, în mod expres, raportările anonime trebuie să fie examinate și soluționate dacă există informații suficiente, nu indicii temeinice, după cum arată directiva europeană.
