România a reușit să îndeplinească o parte din obiectivul pe care îl avea de mulți ani. Mai exact, la 31 martie 2024, țara noastră a intrat oficial în spațiul Schengen maritim și aerian. Astfel, pe aceste planuri, au fost eliminate controalele vamale. Dar, România este încă blocată din punct de vedere al spațiului terestru.
În acest context, accentul s-a pus pe pierderile financiare suferite de transportatori. Ca urmare a neintrării României în Schengen terestru. În plus, încasările au fost întârziate la bugetul de stat, pe fondul faptului că țara noastră nu ai eliminat controalele la granițe.
Pierderile financiare cauzate de problema Schengen
Intrarea României în spațiul Schengen prin intermediul traficului aerian și maritim nu oferă același nivel de sprijin ca și în cazul transportului terestru. Pierderile sunt masive. Este vorba de miliarde de euro în fiecare an, după cum confirmă și oficialii din domeniul transporturilor. Este important ca aceste pierderi să fie luate în calcul. Dar, economiștii spun că nu se poate stabili o sumă concretă.
„Se poate estima, dar nu înseamnă neapărat că este o estimare 100% corectă. Imaginați-vă că stau șoferii câte două-trei zile prin vămi, această întârziere costă niște bani. Angajatorii plătesc salariile respective, alături de formalitățile de vamă, în condițiile în care în loc să treacă cu TIR-urile rapid printr-o vamă, stau să facă controalele de frontieră. La toate acestea se adaugă cheltuielile cu vameșii care au și ei salarii, plus întârzierea în transportul de bunuri”, susține economistul Adrian Bența.
Costuri de miliarde de euro
Costul se ridică la miliarde de euro, însă suma exactă nu este cunoscută. Economistul a subliniat că luarea în considerare a acestor pierderi de la intrarea României în UE este pertinentă. Având în vedere că intrarea națiunii noastre, la 1 ianuarie 2007, a inclus o prevedere contractuală. Care susținea că vom adera la spațiul Schengen zece ani mai târziu.
„E relevant să ne gândim la pierderile susținute de România din momentul în care au trecut 10 ani de la aderare, din 1 ianuarie 2017 până în prezent. Ținând cont că intră, să zicem, 1.000 de camioane pe zi în România și că întârzierile sunt de ore și uneori de zile, toate lucrurile acestea costă niște bani și nu se răsfrâng neapărat asupra statului, cât asupra mediului de afaceri din România”, a mai declarat Adrian Bența.
Principiul solidarității
Florin Spătaru, fostul ministru al Economiei, a declarat că România va pierde peste 10 miliarde de euro anual. Ca urmare a reticenței de a include țara noastră în Spațiul Schengen în 2022. Când Austria și-a exercitat dreptul de veto în Consiliul JAI.
„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. O decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment” a spus ministrul în 2022, conform Daily Business .
