Conform unui reportaj realizat de BBC, baza Mihai Kogălniceanu se va transforma în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa.
Baza aeriană Mihai Kogălniceanu își trage numele de la satul din apropiere, denumit la rândul său după un politician liberal din secolul al XIX-lea. Acum, acesta se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa. Mai mare chiar decât Ramstein din Germania.
Președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul din Ucraina prin faptul că NATO invadează flancul european al Rusiei. Ca răspuns la invazia sa, mai multe piese au avansat pe tabla de șah a NATO.
Baza Kogălniceanu va avea în curând o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia. La acestea se adaugă și dronele MQ-9 Reaper. Dar și un oraș militar prin care se va roti personalul armatei, al forțelor aeriene și al marinei din 32 de țări ale NATO.
O demonstrație clară
Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza se află la 300 km de Odesa. Și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de Rusia.
„Prezența SUA este mult mai mare aici, cu mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente.”, a declarat pilotului RAF Flt Lt Charlie Tagg. Acesta este la al treilea și ultimul tur de serviciu.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat zonele pe care le survolează, spune Tagg . Dar și poziția strategică a misiunii. În 2021, la ultimul său tur, piloții de vânătoare NATO au zburat mult deasupra apelor internaționale din Marea Neagră. Acum, însă, se limitează la zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale române și bulgare. „Pentru a evita neînțelegerile și situațiile de escaladare cu rușii”, precizează Tag.
„Înainte eram aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai mult ca o reasigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România. Suntem aici și suntem dispuși să ne apărăm.”, a mai declarat acesta.
NATO evită întâlnirile inutile
De la sosirea sa nu a existat niciun apel pentru interceptarea unui avion rusesc, spune el. dar au existat în misiunile anterioare, deasupra Mării Baltice.
„Vor trece pur și simplu prin zonă. Nu este împotriva niciunui drept internațional, au dreptul să facă asta. Dar noi vom pune un avion lângă acel avion rusesc. Din punct de vedere al poziției, le arată rușilor… că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, deci trimitem un mesaj clar. Și, de asemenea, ne oferă informații valoroase. Înregistrăm numerele de serie ale avioanelor și armele pe care le transportă aceste avioane.”, a explicat pilotul RAF.
Avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii. Dar au existat două incidente cunoscute deasupra Mării Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la sol. Acesta a ratat la limită doborârea unui avion britanic de culegere de informații cu un echipaj de până la 30 de persoane.
În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, pilotată din România, a fost doborâtă deliberat de un avion rusesc SU-27 „Flanker”, deasupra apelor internaționale.
Americanii trebuie să se obișnuiască
Colonelul Nicolae Crețu este comandantul bazei aeriene Mihai Kogălniceanu. Târziu în noapte, la complexul britanic din bază, el urmărește pe ecranele radar desfășurarea războiului în Ucraina vecină.
„Am putut vedea dronele Shahed intrând în Odesa. Sursele de căldură de la sol, unde se lovesc armele, până la fluxurile radar care urmăresc aeronavele”, a declarat colonelul Crețu
În biroul său semipermanent, Scott Delay, de la American Army Support – Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de membri ai personalului american pe care baza îi susține în prezent.
„Încercăm să le oferim un sentiment de acasă cât timp sunt aici. Deci nu este cu nimic diferit de orice altă comunitate. Are doar un gard în jurul său.”, a declarat Delay.
Un lucru cu care soldații americani au probleme să se obișnuiască, spune el, este că termenele de livrare pentru articolele comandate pe internet pot fi de săptămâni în România, în loc de ore, conform BBC.
