În ultimii 13 ani, în România, numărul secretarilor de stat a crescut de patru ori, numărul actual fiind de peste 200. În ciuda promisiunilor guvernului de a crea un stat mai suplu, cu un aparat guvernamental mai mic, aceste cifre au continuat să crească. Jurnalista Oana Despa, care scrie pentru site-ul Europa Liberă, sugerează că acest lucru se datorează nevoii de a satisface filialele și clientela partidelor în cadrul unei mari coaliții guvernamentale.
Prima reformă a secretarilor de stat a avut loc în 2010, când Emil Boc a redus numărul acestora de la 100 la 50. Cu toate acestea, numărul secretarilor de stat a crescut constant de atunci, ajungând la 70 în 2016 și la 135 (inclusiv instituțiile subordonate) în 2018. Până în martie 2023, reporterii Europei Libere au numărat peste 200 de secretari de stat, inclusiv directori și membri ai consiliilor de administrație cu același rang, precum și cei cu funcții înalte în cadrul serviciilor de informații. Acțiunile recente ale guvernului indică faptul că oficialii de la Palatul Victoria nu au nicio intenție de a stopa această tendință.
Oricine poate fi secretar de stat
În ciuda creșterii semnificative a numărului de secretari de stat, legea nu impune nicio restricție în ceea ce privește accesul la această funcție. Singurele cerințe sunt de a avea domiciliul sau reședința în România și de a nu fi fost condamnat pentru crime împotriva umanității, corupție, trafic de droguri, crimă organizată sau terorism. În plus, nu există cerințe de educație sau expertiză pentru domeniul în care urmează să lucreze secretarul de stat, ceea ce înseamnă că o persoană poate deveni secretar de stat în mai multe ministere pe parcursul carierei sale politice, în funcție de posturile vacante disponibile.
Politologul Cristian Pîrvulescu susține că secretarii de stat ar trebui să fie specialiști în domenii specifice, cum ar fi învățământul preșcolar sau universitar. Cu toate acestea, numirile sunt adesea de natură politică, secretarii de stat fiind strâns legați de organizațiile județene ale partidelor din care provin. Aceste organizații trimit persoane la centru, iar oamenii de pe teren sunt încântați că cineva din propriul partid a ajuns la București „pe cai mari”. În schimb, organizația se fidelizează și apoi își mobilizează susținătorii pentru a aduna voturi.
„Cu cât ne îndepărtăm de alegeri, numărul de secretari de stat se înmulțește pentru că presiunile organizațiilor locale ale partidelor cresc și, crescând această presiune, prim-miniștrii, interesați să aibă sprijinul organizațiilor locale, vor face aceste concesii”, explică politologul cercul vicios al puterii, favorabil clientelei de partid.
Record la secretarii de stat
La jumătatea lunii februarie 2023, Ministerul Sănătății și-a numit cel de-al șaselea secretar de stat, Alexandru Rogobete, cunoscut ca fiind un apropiat al medicului Dorel Săndesc. Pe lângă cei șase secretari de stat, ministerul avea deja un secretar general și doi secretari generali adjuncți. Mai mulți miniștri urmăresc să își reducă dependența de Secretariatul General al Guvernului, care este responsabil de supravegherea politicilor guvernamentale și de coordonarea comunicării între ministere. Secretariatul General al Guvernului are, de asemenea, mai mulți secretari de stat care se concentrează pe macropoliticile din anumite domenii și lucrează în colaborare cu ministerele.
Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, are în echipa sa cel mai mare număr de secretari de stat. El are doi secretari de stat în cabinetul vicepremierului, care sunt colegii săi de partid Sorinel Vrăjitoru și Florin Manole. În plus, mai are alți șapte secretari de stat în Ministerul Transporturilor.
Vrăjitoru și Manole sunt ambii foști deputați ai PSD care nu și-au preluat mandatele de parlamentar în 2020. Vrăjitoru a condus anterior organizația locală din Călărași, în timp ce Manole a fost deputat în legislatura anterioară și este în prezent președintele PSD Sector 1.
Din echipa lui Grindeanu la Ministerul Transporturilor face parte și Ion Scrioșteanu, membru al Partidului Liberal, care a fost anterior administrator județean în Ilfov și consilier al fostului președinte al Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache. El îi mai are în echipă pe Adrian Foghiș, un apropiat al lui Ilie Bolojan, și pe Ion Popa din Argeș, propus de Alina Gorghiu, scrie Economedia.ro.
