În 2022 au început să apară datele statistice referitoare la deficitul comercial. Chiar dacă anul economic a fost bun, deficitul comercial înregistrat este cel mai mare din istorie, atingând suma de 35 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 12% din PIB-ul anului respectiv.
Se remarcă existența unor factori externi care au contribuit la această situație, cum ar fi războiul, care a afectat lanțurile de aprovizionare globale și ne-a făcut intermediari pentru multe produse revândute în Ucraina. Analizând categoriile de produse în care există deficit, se observă probleme structurale în economie. De aceea, politica economică viitoare ar trebui să se concentreze pe stimularea producției interne, reducerea deficitelor și scăderea presiunii inflaționiste prin creșterea ofertei. Iată o analiză a Ziarului Financiar a zece categorii de produse cu deficit, pentru a identifica cauza principală a acestei situații, care constă în lipsa unei politici economice adecvate în anumite sectoare.
Barele de oțel și fierul
Barele de oțel de diverse dimensiuni și alte elemente din fier și oțel înregistrează un deficit de 2,2 miliarde de euro. Închiderea producției la Galați și Târgoviște pentru această categorie de produse a creat o lipsă pe piață, cu toate că există o cerere semnificativă din partea industriei construcțiilor. În prezent, există o inițiativă privată pentru a relua producția la Târgoviște, dar succesul acesteia depinde de prețul energiei și al gazului.
Având în vedere accesul la gaze mai ieftine din Marea Neagră, este important să se adune toți producătorii potențiali pentru a dezvolta o strategie în acest domeniu. În al doilea rând, înregistrăm un deficit de 1,94 miliarde de euro, unde exploatările din Marea Neagră sunt deosebit de importante.
Gazele naturale din Marea Neagră și îngrășămintele chimice
Pentru a aborda subiectul independenței economice și al dezvoltării durabile a României, este crucial să avem acces la gazele naturale din Marea Neagră. Nu numai că acestea vor ajuta la echilibrarea balanței comerciale, dar vor sprijini și alte industrii să devină competitive. Se pare că Romgaz și OMV iau măsuri pentru a face progrese în această direcție. În plus, există un deficit de 1,73 miliarde de euro în ceea ce privește producția de îngrășăminte minerale sau chimice.
Este paradoxal faptul că o țară cu rezerve mari de gaze naturale nu poate produce îngrășăminte chimice. Întotdeauna a existat o dilemă politică în care producătorul a fost personalizat, nu și producția. Statul român ar trebui să depersonalizeze dezbaterea despre industrie și să ajute toți cei care pot produce îngrășăminte.
Gazul natural extras din Marea Neagră ar trebui utilizat în România, în special în industria îngrășămintelor, care ar fi o alegere potrivită pentru acesta. În prezent, există un deficit de 830 de milioane de euro în acest sector, ceea ce este surprinzător având în vedere rezervele mari de gaze ale țării.
Industria mezelurilor și a cuprului
În ceea ce privește industria mezelurilor, eșecul Ministerului Agriculturii de a reglementa creșterea porcilor în gospodării a determinat marile companii producătoare de carne să se retragă de pe piața românească, iar imposibilitatea de a exporta pe piețele europene a avut un efect negativ asupra industriei.
Pentru a-l revitaliza este necesară o decizie politică care să permită creșterea și comercializarea neautorizată a porcilor, dar acest lucru poate fi posibil abia după alegerile din 2024. În ceea ce privește sârma de cupru, România deține o mare rezervă de cupru, dar incapacitatea de a-l exploata și prelucra conduce la importuri masive de produse din cupru. În cazul energiei electrice, există un deficit semnificativ de 6,720 miliarde de euro, dar există speranțe că această problemă va fi rezolvată prin construirea de noi capacități de producție la Mintia, prin instalarea de panouri solare și pompe de căldură pe sedii și prin creșterea capacității de transfer din Dobrogea și a producției eoliene.
Materialul a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 16 martie.
