Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) reclamă faptul că programul România Educată nu a dus plus-valoare sistemului de învățământ. Simion Hancescu, președintele FSLI, a atras atenția chiar în ajunul Zilei Internaționale a Educației, care se celebrează sâmbătă, 05 octombrie, că numărul profesorilor pensionați, dar care rămân la catedră este în creștere.
Potrivit FSLI, situația este cauzată de lipsa posturilor titularizabile și a numărului mic al absolvenților de studii superioare disuși să lucreze în Învățământ. Salariile mult prea mici reprezintă principalul motiv pentru care tinerii vor un post la catedră.
România Educată riscă să rămână fără dascăli
„Cu un venit lunar de aproximativ 800 de euro, în condiţiile în care doar chiria sau rata pentru o locuinţă poate depăşi jumătate din acest salariu, este foarte greu pentru un tânăr să accepte să lucreze în şcolile de stat din România. Cu un astfel de venit, un tânăr nu se poate întreţine, dacă nu are ajutorul familiei sale. (…) În privat, dacă este performant, un tânăr ajunge să îşi dubleze venitul într-un termen mult mai scurt.
Niciodată sistemul de educaţie de stat nu va avea cum să ţină pasul cu bonusurile sau facilităţile acordate de angajatorii privaţi, pentru răsplătirea şi fidelizarea angajaţilor care îşi fac treaba. Prin urmare, îi întreb pe această cale pe guvernanţii României, pe parlamentari şi chiar pe preşedintele ţării: cum se vrea România Educată?
Performanţa se face cu investiţii susţinute, cu stabilitate şi respect pentru oamenii care oferă calitate prin ceea ce ştiu să facă!”, a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI cu prilejul Zilei Educaţiei (5 octombrie). De asemena, FSLI a evidențiat că învățământul românesc are nevoie de tineri profsori, inventivi care să vină în fața elevilor cu metode de predare-învățare adaptate nevoilor elevilor. În caz contrar, interesul pentru școală nu poate fi stimulat.
„Din păcate, dinamica din învăţământ are o singură valenţă în acest moment: creşterea numărului suplinitorilor în şcolile din întreaga ţară. Acest lucru este decontat direct de elevii care ajung pe parcursul unui ciclu de şcolarizare să aibă la aceeaşi materie 3 sau 4 profesori diferiţi, cu metode diferite de predare, cu pedagogie diferită, cu stiluri diferite. Este periculos pentru formarea unor elevi să ai atât de multă instabilitate”, se mai arată în comunicatul redat de Agerpres.