Anual, România plătește aproximativ 200 de milioane de euro către Uniunea Europeană, ca urmare a ambalajelor de plastic pe care țara noastră nu le reciclează. Raul Pop, expert în deșeuri în cadrul Asociației Ecoteca și co-fondator al Coaliției pentru Economie Circulară, a declarat că valoarea pe care trebuie să o plătim anual sunt „bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”.
Acesta a dat declarații la dezbaterea profesională Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC): Legea anti-plastic – beneficii pentru mediu, provocări pentru firme. Raul Pop a informat că după doi ani în care România a fost scutită de valoarea actuală de aproape 200 de milioane de euro, perioadă în care plăteam 60 de milioane de euro pe an, țara noastră datorează acum Uniunii Europene anual mai mult decăt dublul valorii precedente: „Am avut doi ani de scutire, 60 de milioane de euro, dar oricum, şi 120-130 de milioane de euro este foarte mult. Sunt bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, îl citează G4Media.
Pop este de părere că Ordonanța 6/2021, care pune bazele pentru reciclarea plasticului de unică folosință „nu este suficient” în fața legislaturii europene. Acesta spune că mai sunt mult reglementări necesare ca proceduri de lucru, de control, de raportare și de alte lucruri similare, care să fie concepute în forma unui proiect. Un astfel de plan nu a fost încă nici pe aproape de a fi conceput în cadrul Ministerului Mediului și al Ministerului Economiei și se află, deocamdată, la nivelul de „subiect în lucru”.
„În momentul de faţă, Ordonanţa privind plasticul de unică folosinţă creează mai degrabă un impact moral decât un impact tehnic, măsurabil, planificabil”, a adăugat Raul Pop. Ordonanța are un impact negativ asupra mediului de afaceri, astfel având nevoie de clarificări suplimentare.
Vești proaste în cadrul sistemului de garanție-returnare
Acesta a precizat importanța sistemului de garanție-returnare în sectorul de retail: „Mai aşteaptă nişte mici clarificări dar, în principiu, el va intra în funcţiune de la 1 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că mai avem încă un an în care trebuie să ne descurcăm pe partea de protecţia mediului şi de reciclare ambalaje cu sistemele pe care le avem acum”.
Veștile nu sunt bune, spune Pop, deoarece din punct de vedere atât ecologic, cât și al obligațiilor pe care le are țara noastră față de ecologie. România ar trebui să aibă un sistem capabil de a reuși să recicleze canitățile de deșeuri de la gropile de gunoi din țară, pentru a le trimite la eliminare și depozitare.
Ce înseamnă plastic de unică folosință
Plasticul de unică folosință se referă la articole cunoscute precum ambalajele de catering sau de împachetare a alimentelor, sticlele de plastic, ambalajele compozite gen carton plus plastic plus aluminiu, cum sunt cunoscutele ambalaje pentru lapte sau sucuri, a descris expertul. De asemenea, acesta a adăugat că in lista de produse care trebuie să fie reciclate mai sunt filtrele de tutun, bețișoarele de urechi, șervețelele umede și alte produse similare acestora.
