Subvențiile pentru plata facturilor sunt benefice pentru clienții defavorizați, dar fără investiții care să le protejeze chiar și în fața unor crize viitoare, ele nu fac decât să verse bani într-un puț fără fund. Sistemul de plafonare și compensare a prețurilor la energie pentru perioada noiembrie 2021-aprilie 2023 a costat deja bugetul de stat aproape 17 miliarde de lei, adică peste 3,4 miliarde de euro.
Ne-am întors de unde am plecat, ceea ce este mult mai rău, pentru că fondurile prevăzute în buget pentru plafonare au dispărut. Sărăcia energetică a României s-a agravat, iar consumatorii defavorizați sunt în continuare expuși riscului unor viitoare crize. Având în vedere această situație, este mai mult decât clar că România are nevoie de o politică națională care să abordeze imediat sărăcia energetică.
Trebuia realizat un plan energetic
„O misiune dificilă, dar nu imposibilă. România nu doar că nu are o strategie pentru a aborda sărăcia energetică, dar își încalcă o obligație legală prevăzută de peste 10 ani în Legea Energiei din 2012, care prevede crearea unui Plan național de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice. Au trecut 11 ani și acest plan nu există. De unde rezultă că în fața unor crize, cum sunt cele pe care le trăim de trei ani încoace, nu știm cum să reacționăm și luăm măsuri ad-hoc ce se dovedesc a fi doar niște tratamente extrem de scumpe și fără o ameliorare de durată.
Mai ales în situația de față, cu dezechilibre macroeconomice cu efecte pe termen lung insuficient de cunoscute și cu un deficit bugetar excesiv, România nu își permite să subvenționeze prețurile energiei pentru toți consumatorii, indiferent de venituri”, consideră Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Ea susține că este important să se înțeleagă situația exactă a clienților care sunt în pericol de sărăcie energetică, denumiți consumatori vulnerabili, sau care se află deja în această situație, pentru a depune eforturi semnificative pentru a-i ajuta pe oameni și pentru a atenua șocurile unor potențiale crize viitoare.
„Trebuie ca autoritățile să știe cine sunt aceștia, unde se află, ce venituri au, în ce fel de locuințe se încălzesc, ce tip de energie folosesc, care este vârsta lor, starea de sănătate etc. În al doilea rând, întrucât efectele acestor crize sunt complexe, iar capacitatea populației de a le face față este limitată, este nevoie să anticipăm efectele și tipul de măsuri necesare pentru un spectru mult mai larg de populație. Cunoaștem faptul că vulnerabilitatea energetică este o situație dinamică, iar în funcție de o serie largă de factori, dimensiunea populației afectate poate varia”.
Guvernul vrea să realizeze un instrument de consultare
Prin urmare, a continuat expertul, este nevoie de un instrument tehnologic sofisticat, coordonat politic și la nivel înalt, care să poată evalua gravitatea problemelor și să facă cele mai bune alegeri. Acest lucru nu poate fi realizat fără un instrument de consultare tripartită la nivel guvernamental, care să implice autoritățile responsabile cu toate ministerele relevante, companii energetice și ONG-uri/organizații neguvernamentale.
În prezent, unul dintre principalii factori care împiedică crearea și implementarea celor mai bune programe de asistență pentru consumatori este lipsa de comunicare și împărțirea responsabilităților între organizațiile relevante, în special între autoritățile centrale și locale. Magnitudinea sărăciei energetice și adevăratul impact al politicii guvernamentale asupra consumatorilor casnici nu vor fi niciodată pe deplin înțelese fără coordonarea tuturor competențelor pertinente.
Evenimentele recente ne-au demonstrat că luarea de măsuri în această direcție necesită o cantitate semnificativă de muncă și nu poate fi realizată de unul singur. Discutăm despre colectarea și analiza datelor, precum și despre cunoașterea pieței și a rețelelor, potrivit Adevărul.
În acest moment, asistența financiară și subvențiile ne amorțesc conștiința și dorința de a lua inițiativa pentru a aborda cauzele principale ale problemei. În timp ce consumatorii expiră temporar ușurați după ce politicienii proclamă „Am dat”, problema fundamentală rămâne în continuare neabordată. Cheltuirea banilor pe subvenții pentru energie fără a lua în considerare statutul locuințelor – multe dintre ele sunt găuri negre din punct de vedere energetic – sau măsurile pentru a face locuințele independente de energia scumpă și poluantă este o risipă de resurse. Până acum am cheltuit aproximativ 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) pentru compensarea facturilor, iar totalul este actualizat în permanență. În comparație cu bugetul integral al Planului Național de Redresare și Reziliență, suma este mai mare.
