Oficialii Comisiei Europene au cerut Guvernului României să înlăture taxa de clawback impusă producătorilor de medicamente din țara noastră, care a fost redusă în mod special acum doi ani la 15%. În urma acestei solicitări, autoritățile de la București au anunțat că la începutul anului 2023 vor adopta un proiect de lege în acest sens.
În 2020, Parlamentul României a anunțat că va reduce taxa de clawback, prin intermediul unui amendament propus de PSD. Astfel, pentru medicamentele produse în România, producătorii autohtoni au fost obligați să achite o contribuţie trimestrială de doar 15% (fiind redusă de la 20%) din valoarea consumului centralizat comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă e vorba de medicamente generice sau inovative.
Însă, pentru pastilele importate din străinătate, taxa clawback a rămas la același nivel: de 20% pentru medicamentele generice şi de 25% pentru cele innovative, scrie stiripesurse.
Măsura Guvernului, neconformă
Însă, în 2022, reprezentanții Comisiei Europene au trimis o notificare oficialilor români, prin care i-a înștiințat că procentul de 15% al taxei de clawback „marchează” o încălcare a art.110 din Tratatul de Funcţionare al UE (TFUE).
Cel din urmă prevede că „niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie”, scriu cei de la Profit.
În prezent, jurnaliștii de la Profit scriu că oficialii Ministerului Sănătăţii au de gând să prezinte Guvernului un proiect de lege prin care se va înlătura contribuția de 15% pentru medicamentele produse în România.
Taxa clawback „nu ar fi trebuit să existe”
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România – APMGR), Simona Cocoș, a susținut, în cadrul unui interviu acordat celor de la Bursa, că taxa de clawback pentru medicamentele generice nici nu ar fi trebuit să existe.
„Această taxă nu ar fi trebuit să existe sau să devină permanentă, iar problemele de finanţare să fie rezolvate prin alocare bugetară adecvată, similară cu cea a altor ţări, precum şi printr-un mod sustenabil de cheltuire a fondurilor pentru medicamente.
Taxa clawback este o problemă majoră pentru că privează producătorii de resurse pentru a investi în producţia unui număr mai mare de medicamente accesibile. Iar situaţia inflaţionistă duce industria într-o zonă foarte dificilă. Trebuie să reamintim faptul că noi funcţionăm într-o industrie extrem de reglementată – preţurile medicamentelor cu prescripţie sunt stabilite de autorităţi, deci nu avem posibilitatea, cum au alte domenii, să transferăm în piaţă o parte din povară. Astfel că producătorii internalizează aceste şocuri cu riscul foarte real de a ajunge în imposibilitatea de a mai produce medicamente”, a susținut Simona Cocoș.
Președintele APMGR a mai precizat celor de la Bursa că industria medicamentelor are nevoie în prezent de mai multe măsuri, pe lângă reducerea sau chiar abrogarea taxei clawback:
- a) scăderea taxei clawback pentru medicamentele de tip II şi III cu un procent de 6 – 8%. Din cauza modului de calcul al taxei, la preţul de raft, pentru un medicament generic de tip III compensat integral, cu un preţ aflat în intervalul 5-50 RON, se plăteşte o taxă clawback de peste 28% şi nu 20%, cum prevede Legea 53/2020, deoarece taxa este plătită de producător, dar se aplica la preţ de raft;
- b) ajustarea politicii de preţ cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 100 RON;
- c) pe termen lung – politici care să facă din producţia locală un segment strategic al economiei.
