Infofinanciar > Esential > România explicată (21). Ce este și cu ce se va ocupa Comitetul Român de Inteligenţă Artificială
Esential

România explicată (21). Ce este și cu ce se va ocupa Comitetul Român de Inteligenţă Artificială

România explicată (21). Ce este și cu ce se va ocupa Comitetul Român de Inteligenţă Artificială
Sursa foto ordineazilei.ro

Inteligența artificială nu mai poate fi ignorată și asta nu chiar de azi, de ieri. Desigur, ChatGPT a adus cu noile sale capacități și noi îngrijorări.

Astfel, în aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru de reglementare orizontală a inteligenței artificiale, concentrându-se asupra unor utilizări specifice ale sistemelor de inteligență artificială și a riscurilor asociate. Abordarea Comisiei vizează o definiție neutră din punct de vedere tehnologic a sistemelor de inteligență artificială și o clasificare a acestora pe baza unor cerințe și obligații croite în funcție de riscurile pe care acestea le implică.

Apreciere generală

Termenul de „inteligență artificială” este adesea asociat dezvoltării sistemelor înzestrate cu abilități cognitive caracteristice oamenilor, cum ar fi raționarea, învățarea ori autocorectarea.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește sistemul de inteligență artificială ca acel sistem care funcționează grație unui computer capabil să influențeze mediul, prin producerea de rezultate (predicții, recomandări sau decizii) menite a răspunde unui anumit set de obiective. Acesta utilizează datele și intrările generate de calculator și/sau introduse deom cu scopul (i) de a percepe mediile reale/virtuale; (ii) de a produce o reprezentare abstractă a acestor percepții sub formă de modele și (iii) de a utiliza deducțiile modelelor pentru a formula diferite opțiuni de rezultat.

Cu alte cuvinte, calculatorul primește datele, le prelucrează și reacționează. Astfel, sistemele de IA sunt capabile să își adapteze, într-o anumită măsură, comportamentul, analizând efectele acțiunilor anterioare și funcționând autonom.

Sistemele de IA, mai spune OECD,  pot fi ori sub formă de software (asistenți virtuali, programe informatice de analiză a imaginilor, motoare de căutare, sisteme de recunoaștere vocală și facială) ori integrate unor obiecte (roboți, automobile autonome, drone, internetul obiectelor).

Ce este EU AI Act?

EU AI Act sau Legea UE privind inteligența artificială va fi  primul regulament privind inteligența artificială adoptat de UE cât de curând. Am putea spune că va fi prima lege cu adevărat cuprinzătoare în materie de inteligență artificială. Aflați cum vă va proteja aceasta.

În cadrul strategiei sale digitale, UE dorește să reglementeze inteligența artificială (AI) pentru a asigura condiții mai bune pentru dezvoltarea și utilizarea acestei tehnologii inovatoare. Inteligența artificială poate genera numeroase beneficii, cum ar fi o mai bună asistență medicală, transporturi mai sigure și mai puțin poluante, o producție mai eficientă și o energie mai ieftină și mai durabilă.

În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru de reglementare al UE pentru IA. Acesta spune că sistemele de IA care pot fi utilizate în diferite aplicații sunt analizate și clasificate în funcție de riscul pe care îl prezintă pentru utilizatori. Diferitele niveluri de risc vor însemna mai multă sau mai puțină reglementare. Odată aprobate, acestea vor fi primele norme din lume privind IA.

Ce dorește Parlamentul UE în legislația privind IA

Prioritatea Parlamentului este de a se asigura că sistemele de inteligență artificială utilizate în UE sunt sigure, transparente, trasabile, nediscriminatorii și ecologice. Sistemele de IA ar trebui să fie supravegheate de oameni, mai degrabă decât de automatizare, pentru a preveni rezultatele dăunătoare.

Parlamentul dorește, de asemenea, să stabilească o definiție uniformă și neutră din punct de vedere tehnologic pentru IA, care ar putea fi aplicată viitoarelor sisteme de IA.

În context, vine Comitetul Român de Inteligenţă Artificială

Bineînțeles, ca și în alte domenii, România nu are vreo strategie pentru AI, dar, în luna mai, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării de atunci, Sebastian Burduja, a semnat Ordinul privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului  Român pentru Inteligență Artificială. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Conform documentului, CRIA are misiunea ”de a sprijini Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) în exercitarea atribuțiilor sale de autoritate de stat în domeniul cercetării-dezvoltării, inovării și digitalizării, prin propuneri privind reglementarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea activităților privind inteligența artificială, precum și dezvoltarea acesteia în România”.

Mai important este principalul obiectiv al CRIA: crearea unui ecosistem de inteligență artificială ”bazat pe excelență, încredere și respectarea principiilor etice, coerent, performant și sustenabil, care să genereze valoare adăugată în plan social și economic prin utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, să promoveze și să susțină cercetarea-dezvoltarea-inovarea și educația/formarea în acest domeniu, să crească numărul de specialiști locali și să fructifice aportul mediului privat și al cetățenilor români din străinătate, urmărind stimularea adoptării pe scară largă a domeniului inteligenței artificiale în România”.

Cam multe, toate înghesuite ca într-un shaker. Știi ce bagi, habar n-ai ce-o ieși. Probabil așteaptă ca UE să avanseze pe cadrul legal și să mai luam un copy-paste numai bun de integrat în cloud-ul atribuțiilor și așa cețoase ale Administrației centrale.

Atenție la CSEIA

Singurul lucru palpabil, la această oră este că există, fizic, Consiliul Științific și de Etică a Inteligenței Artificiale, unul dintre multiplele consilii și grupuri de lucru ce vor funcționa în cadrul CRIA.

Spunem palpabil, pentru că avem o listă impresionantă pe care o redam aici: Rada Mihalcea – ”Janice M. Jenkins Professor” of Computer Science and Engineering, University of Michigan și Director al Michigan Artificial Intelligence Lab; Cornelia Caragea – Profesor în Inteligență Artificială și Director al Information Retrieval Research Laboratory, din cadrul University of Illinois Chicago; Maria Axente – Cercetător Asociat, Universitatea Cambridge; Adina Florea – Prorector al Universității Politehnica București, Director al Centrului de Inteligență Artificială al Universității Politehnica București; Anca Andreica – Decanul Facultății de Matematică și Informatică în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca; Marius Leordeanu – Profesor, Universitatea Politehnica București și Cercetător Senior în cadrul Institutului de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române; Constantin Vică – Lector la Facultatea de Filosofie al Universității București și Director Adjunct al Centrului de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București.

Suntem aproape de mijlocul lunii iulie și nu știm dacă acest Consiliu s-a întrunit vreodată (fie și prin zoom sau alte asemenea platforme), dacă există vreo structură de conducere, dacă se conturează o listă de priorități, dacă există un program de lucru, dacă s-a construit o schiță de evoluție ș.a.m.d.

Totuși, CRIA are șansă istorică, alături de Comisia sa de etică: așa cum am explodat în IT, așa am putea stimula cercetarea în zona IA ceea ce, prin niște reglementări legale deștepte, ar putea construi un hub ce ar putea  fi propulsat între primele locuri din Europa. Desigur, aici ne bazăm pe numele de răsunet din comisia de mai sus…