„Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine“ acesta este sloganul care i-a ademenit pe aproximativ 300.000 de români din 1996 până în 2000 să investească în acest fond minune care garanta venturi uriașe și imediate.
Dovada vie a faptului că societatea n-a învățat nimic din experimentul Caristas, o altă schemă ponzi care i-a lăsat pe unii dintre investitori fără acoperiș deasupra capului.
În cadrul episodului de astăzi România explicată ne vom concentra asupra schemei financiare inițiată de Sorin Ovidiu Vântu, unul dintre „băieții deștepți” ai României care au profitat de pe urma naivității concetățenilor. Prăbușirea FNI a modificat considerabil percepția populației cu privire la instrumentele de economisire și, totodată a compromis o întreagă industrie, pe cea a fondurilor mutuale.
Nu ne-am învățat minte
Pentru a susține cele afirmate mai sus vom lua ca punct de reper anul 202o. După două decenii scurse de la prăbușirea Fondului, puținii români care au reușit să economisească și-au investit agonisela în depozitele bancare.
Anelis Baciu, redactor pentru Ziarul Financiar atrăgea atenția în 2018 asupra faptului că industria fondurilor mutuale încă făcea eforturi consistente pentru a corecta efectele tulburătoare după colapsul fondului, însă, rezultatul s-a lăsat așteptat. Astfel, numărul investitorilor care au mai avut o urmă de încredere să-și plaseze economiile în fondurile mutuale a fost de 304.905 persoane, rețineți că cifrele sunt valabile pentru 2018, spre deosebire de cei peste 370.000 de persoane care au avut plasamente în fonduri mutuale în anul 2000, momentul prăbușirii FNI.
Sorin Ovidiu Vântu, artizanul FNI; sursă foto: Antena 1
Ca și în cazul Caritas, colapsul Fondului Național de Investiții, frauda estimată la 300 de milioane de dolari, a lăsat un gust amar investitorilor săi, presoanele vinovate au fost trase în cele din urmă la răspundere dar pedepsele primite au fost apă de ploaie în comparație cu pagubele produse.
Ioana Maria Vlas, fost președinte al SOV Invest și unul din personajele care au devalizat FNI a fost închisă pentru șase ani de zile dar nu înainte de a se ascunde în Israel timp de trei ani. A fost eliberată în 2010. Ceva mai mult timp a stat în închisoare Nicolae Popa, fostul președinte al Gelsor, brokerul care a colectat banii de la investitorii FNI și care trebuia să returneze investitorilor suma aferentă atunci când aceștia își retrăgeau investiție.
Ioana Maria Vlas, mâna dreaptă a lui Sorin ovidiu Vântu; sursă foto: playtech.ro
Statul român a reușit să-l aresteze după zece ani de la prăbușirea fondului timp în care s-a ascuns în Indonezia, a fost eliberat după aproape opt ani petrecuți în spatele gratiilor.
CEC Bank a participat la înșelăciunea FNI
Din nou, ca și în cazul Caritas, autoritățile au dat o mână de ajutor la înțelăciunea FNI. Întreagă schemă de tip ponzi a fost garantată de stat prin CEC Bank, care s-a constitui ca parte garantă într-o proporție de 100% a sumelor depuse, dar și prin fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM).
La momentul lansării FNI, pe 19 octombriie 1995, o unitate de fond valora nici mai mult nici mai puțin de 10.000 de lei, iar după cinci ani valoare unei unități de fond a crescut exponențial, până la 99.700 de lei. Randamentul pe care Fondul l-a adus an de an, de peste trei-patru ori peste valoarea dobânzilor bancare a făcut ca un număr de 318, 413 investitori să verse în conturile FNI undeva la 7,5 miliarde de lei vechi.
Câștigurile fabuloase clamate de FNI au fost doar pe hârtie, la momentul colapsului, în circulație au fost 34 de milioane de unități de fond, însă numărul eral a fost de 74 de milioane, altfel spus, valoarea unității de fond comunicată de FNI a fost de două ori mai mare decât ce reală.
FNI s-a dovedit în final a fi doar o piramidă de tip Ponzi
Inițial Fondul Național de Investiții s-a prezentat drept un fond deschis de investiții, dar în final s-a dovedit a fi doar o priamidă de tip Ponzi, banii lichizi au provenit în mare parte de la sumele depuse de investitori. Câștigurile promise s-au topit în mod ”surprinzător” pentru că de fapt ele nu au existat și totodată, pentur că o parte din bani au fost ”retrași” la timp de anumite persoane.
Deși FNI, a apărut la mai puțin de doi ani după prăbușirea Caritas, un alt joc piramidal care a promis venituri de opt ori mai mari decât cele depuse, nimeni nu și-a pus întrebarea dacă nu cumva este o altă escrocherie, ba mai mult, cu puțin timp înainte de succescul Fondului, SAFI, o altă cacealma financiară din aceeași categorie s-a prăbușit.
Spre deosebire de Caritas, păgubibiții Fondului își vor primi banii înapoi direct de la bugetul de stat, prin intermediul Autorității Activelor Statului (AAAS) din cadrul ministerului Economiei.
Impactul bugetar a fost de 625 milioane de lei
Dacă tot am ajuns la capitolul despăgubiri trebuie menționat faptul că impactul bugetar se ridică la 625 milioane de lei „(…) finanţarea cheltuielilor reprezentând despăgubiri acordate foştilor investitori FNI, înscrise în evidenţele contabile ale AAAS, se asigură integral de la bugetul de stat”, articolul în baza căruia s-au acordat despăgubirile.
AAAS a estimat că impactul bugetar al modificării legislative care a permis acordarea despăgubirilor s-a cifrat la 625 milioane lei. În raportul din 2021 al instituției s-a precizat faptul că la finalul anului 2020 AAAS mai avea de onorat plăți în valoare de 363,5 milioane de lei către foștii investitori ai FNI. Despăgubiri care au venit de la bugetul de stat deoarece veniturile obținute de AAAS au fost sub nivelul obligațiilor de plată.
În urătorul episod din cadrul serialelor România explicată ne vom centra atenție asupra jocurilor de noroc, care au fost marii jucători din domeniul cum s-a modificat legislația și câți bani a încasat statul din taxarea lor.
