Aproximativ 10% din forța de muncă activează în industria serviciilor. Turismul are potențialul de a deveni o sursă semnificativă de venit pentru economia României. Climatul instabil dublat de tensiunile etnice și rapoartele răspândite despre lipsuri au generat un declin abrupt al turismului la începutul anilor 1990.
Majoritatea turiștilor au provenit din țările Europei aflate în proximitatea României, cum ar fi statele balcanice dar și Turcia. Eforturile de îmbunătățire a condițiilor de cazare, în special în marile orașe, și o rată de schimb în general favorabilă au contribuit la restabilirea turismului, iar de la sfârșitul anilor 1990 până la începutul anilor 2000 numărul vizitatorilor străini s-a dublat.
România este recunoscută pentru serviciile turistice
Atracțiile turistice variază de la sporturi de iarnă în munți până la activități balneare de vară în centura de stațiuni care mărginește Marea Neagră, un accent deosebit a fost pus pe stațiunile balneare, inclusiv pe cele care au fost construite pe lacurile sărate din Transilvania, mai ales în orașele Ocna Sibiului și Sovata. Orașul istoric Sighișoara este o atracție turistică extrem de renumită. Orașul Năvodari, stațiunea Mamaia și Eforie au fost ridicate după cel de-al Doilea Război Mondial, iar așezările mai vechi din Mangalia și Techirghiol au fost supuse unor ample lucrări de reamenajare.
Lacurile, printre care Tașaul, Siutghiol, Agigea, Techirghiol și Mangalia, sunt cele mai importante și cresc și mai mult atracțiile regiunii. Câteva dintre ele conțin depozite de nămol și izvoare termale sulfuroase despre care se crede că au proprietăți terapeutice. Și Delta Dunării a devenit din ce în ce mai populară, datorită interesului tot mai mare la nivel mondial pentru ecologie și conservare.
Printre caracteristicile speciale de interes pentru turiști se numără lacurile de munte și sistemele de peșteri subterane din Carpați, precum și bisericile și mănăstirile frumoase, cu fresce datând din secolele XIV-XVI, care se găsesc în nordul Moldovei. În general, costumele populare și folclorul străvechi al românilor, în special în Munții Carpați, amintesc de tradițiile îndelungate ale țării.
Sectorul serviciilor s-a extins rapid începând cu 2019
La nivelul anului 2019 sectorul serviciilor din România își extinde afacerile într-un ritm rapid, deoarece cererea de pe piețele economiei mondiale a fost mai mare. Potrivit datelor oficiale publicate de banca centrală, companiile românești au exportat servicii de 3,76 miliarde de euro în primele două luni ale acestui an, în creștere cu 17,5% față de ianuarie-februarie 2018 (3,2 miliarde de euro).
Această performanță solidă se datorează în principal sectorului IT puternic, un exportator tradițional de servicii de mare valoare în România, dar și unor sectoare mai tradiționale, cum ar fi transporturile (exporturi de 1,1 miliarde de euro în ianuarie-februarie, în creștere cu 17,3 la sută) sau serviciile de fabricare a inputurilor fizice deținute de alții (492 de milioane de euro, +8,1 la sută).
Pe ansamblu, sectorul serviciilor din România a avut un sold pozitiv al comerțului exterior de 1,3 miliarde de euro în primele două luni din 2019, atenuând deficitul total de cont curent al României (568 milioane de euro în ianuarie-februarie).
Cu un an în urmă, în 2018 , companiile românești au exportat servicii de 22 de miliarde de euro și au înregistrat o balanță comercială externă pozitivă de 8,1 miliarde de euro. Singurul subsector major al serviciilor cu o balanță comercială negativă este turismul, din cauza numărului tot mai mare de români care călătoresc în străinătate și a atractivității limitate a României pentru turiștii străini.
În 2021, rata de ocupare a populației active a fost de 69,1%
De fapt, numărul turiștilor străini în România a scăzut în februarie 2019 pentru a opta lună consecutiv, iar scăderea se accelerează în acest an. În februarie, numărul turiștilor străini în România a scăzut cu 6,8% față de anul precedent, la 134.900, pe fondul interesului mai scăzut al turiștilor din întreaga lume, cu excepția Africii. Deficitul de cont curent al României a depășit în 2018 pragul de alertă de 4% din PIB.
Balanța de plăți de cont curent a înregistrat un deficit de 9,42 miliarde de euro – sau 4,7% din PIB -, în creștere cu 57,7% față de 2017. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, România avea 19,2 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2021. Potrivit Registrului de evidență a forței de muncă la 1 ianuarie 2021, populația civilă activă a fost de 8,4 milioane de persoane, din care 5,4 milioane de persoane salariate. Cei mai mulți dintre angajați au lucrat în sectorul serviciilor (3,4 milioane de persoane), în timp ce 1,8 milioane de persoane în sectorul industrial și în construcții.
Numărul angajaților din agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 0,1 milioane de persoane. În 2021, rata de ocupare a populației active a fost de 69,1%, cu o rată mai mare pentru bărbați (72,2%, față de 65,6% pentru femei). Pentru anul 2022, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat, în prognoza de primăvară 2021-2025, o creștere economică de 2,9%, revizuită în scădere față de prognoza din toamnă. Această estimare a ținut cont de efectele crizei energetice, de întreruperile din lanțurile de aprovizionare înregistrate începând cu a doua jumătate a anului 2021, precum și de creșterile prețurilor internaționale la energie și la produsele agroalimentare.
Principalele categorii de angajatori sunt companiile multinaționale, companiile de stat
Economia României este împărțită în opt regiuni administrative: Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia și Vest. Fiecare regiune are anumite particularități în ceea ce privește structura sa economică, motiv pentru care anumite sectoare joacă un rol predominant în dezvoltarea fiecărei regiuni.
La sfârșitul lunii martie 2022, cele mai mari rate ale șomajului înregistrat au fost înregistrate în regiunile Sud-Vest (4,3%) și Nord-Est (3,7%). Cele mai mici rate ale șomajului înregistrat au fost înregistrate în București (0,8%) și în regiunea Vest (2%).
Principalele categorii de angajatori sunt companiile multinaționale, companiile de stat cu sau fără scop lucrativ, companiile private și ONG-urile. În martie 2022, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cei mai mari angajatori după numărul de salariați au fost Complexul Energetic Oltenia, Banca Transilvani, FORD ROMANIA SRL, DELGAZ GRID SA, SNGN ROMGAZ SA.
Mâine, la ora 11, în cadrul serialului Romania explicată, episodul 10 vom aborda importanța sectorului agricol în economia post-decebmristă a României. Demersul nostru de a sublinia importanța agriculturii este bazat pe datele disponibile și colecatate de la diferite instituții de stat.
