Infofinanciar > Esential > România explicată. Episodul 9: Ce importanță are SRI in arhitectura de putere din România. Doar 5 directori in 32 de ani
Esential

România explicată. Episodul 9: Ce importanță are SRI in arhitectura de putere din România. Doar 5 directori in 32 de ani

Serviciul Român de Informații
FOTO: Jurnalul

Serviciul Român de Informații a luat formă la 26 martie 1990, moment la care președintele de atunci, Ion Iliescu, prin decretul nr. 181, a înființat SRI ca autoritate administrativă a statului român cu competență materială în interiorul țării privind obținerea, verificarea și valorificarea informațiilor privind amenințările interne și externe.

Câteva luni mai târziu, în iulie 1991, prin Legea nr. 51 au fost definite noile amenințări la adresa siguranței naționale și, totodată, au fost stabilite instituțiile care vor veghea asupra securității naționale și anume: Serviciul român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Pază și Protecție la care se adaugă și alte structuri din cadrul Ministerului de Apărare, a ministerului de Interne și a ministerului de Justiție.

SRI, începuturile comtemporane

„O instituţie modernă, care a fost structurată după analiza modelelor unor astfel de servicii din ţările cu tradiţie democratică: Statele Unite ale Americii, Canada şi principalele ţări europene “, a declarat Ion Iliescu la vremea respectivă despre noul serviciu. Primul mandat i-a fost atribuit profesorului Virgil Măgureanu.

Ion Iliescu; sursă foto: Capital.rosursă foto: Capital.ro

Ion Iliescu; sursă foto: Capital.rosursă foto: Capital.ro

Parlamentul României sau CFSN în vremurile de atunci a ratificat decretul prezidențial de înființare în luna aprilie 1990. Cum fantoma Securității încă mai bântuia spațiul public, trebuie precizat că noua structură condusă de Măgureanu nu a urmărit același tipar ca al poliției politice din perioada comunistă. În primul rând cadrul de funcționare nu a permis reținerea persoanelor și, poate și mai important SRI nu a acționat ca o forță de coerciție a statului.

Pe 30 decembrie 1989 Virgil Măgureanu a fost numit consilier pe probleme sociale a președintelui Iliescu, această calitate îi permitea lui Măgureanu să medieze relațiile cu Armata cu MAI și cu structurile care au preluat termorar Securitatea.

Virgil Măgureanu a mediat  ședința din 5 ianuarie a Statului Major, cadrele militare și-au exprimat nemulțumirea privind numirea  generalului Militaru în fruntea ministerului de Apărare. O ședință de șase ore în care toți cei care au luat cuvântul au exemplificat abuzurile și excesele făcute de general în epoca care se incheiase cu doar câteva zile în urmă. Până la finalul lunii ianuarie lucrurile s-au precipitat.

Virgil Măgureanu, primul director SRI; sursă foto: B1

Virgil Măgureanu, primul director SRI; sursă foto: B1

Nucleul de conducere a fost format din Neagu Cosma, Mihai Stan primul adjunct al lui Măgureanu, de la aceste personaje a plecat denumirea de SRI și ideiile principale pe baza cărora a fost constituit și a funcționat Serviciul de Informații condus mai întâi de Eugen Moruzov și ulterior de Eugen Cristescu.

„SRI funcționează cu scopul de obține date și informații referitoare la activitatea de spionaj”

Sarcinile, competențele și atribuțiile SRI au fost din nou trasate prin Legea 14/1992. În conformitate cu art. 1 respectiv 5 „SRI funcționează cu scopul de obține date și informații referitoare la activitatea de spionaj și a organizațiilor extremist-terorise la adresa României precum și intențiile sau acțiunile de diversiune și atentat, subminare a economiei naționale ori destabilizare a ordinii de drept”, potrivit intelligenceinfo.org.

Totodată, SRI are ca sarcină păstrarea secretului de stat și acționează pentru prevenirea scurgerii de informații și date. SRI este condus de un director, numit în funcție prin decret, funcția nu este destinată ofițerilor activi.

Sursa citată menționează că noua structură a serviciului de informații a fost populată cu specialiști din fostul departament al Securității Statului la care s-au adăugat cadre militare care activaseră în alte instituții precum armată sau tineri specialiști recrutați din viața civilă.

Odată ce apele s-au liniștit după evenimentele din 13-15 iunie, Măgureanu prezintă primul raport de activitate al SRI în fața Parlamentului (CFSN) la 22 noiembrie 1990. Informațiile livrate au făcut referire la dosarele Securității, personalul și cadrul legal al Serviciului, statul de gardian al apărătorului de drept, activitatea și transparența SRI.

Virgil Măgureanu și-a dat demisia în 1996

Primul director al SRI și-a dat demisia la un an după ce Emil Constantinescu a câștigat alegerile prezidențiale din 1996. Europa Liberă notează că mandatul lui Măgureanu a fost umbrit de scandaluri de corupție, cele mai celebre fiind afacerile cu petrol și cu tutun din anii 1990. La 10 ani după ce-și încheie mandatul în fruntea SRI, Măgureanu alături de Iliescu, Roman, Voican-Voiculescu și Miron Cozma au fost trimiși în judecată în dosarul mineriadei din 1990.

sursă foto: Tribuna

Mircea Geoană, Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu (cu cravata roșie); sursă foto: Tribuna

Emil Constantinescu l-a numit pe Costin Georgescu la șefia SRI, la vremea respectivă parlamentar al CDR ( Convenția Democrată). Georgescu a rămas în istorie ca fiind directorul care s-a opus deconspirării foștilor ofițeri ai SRI.

Odată ce perioada de tranziție a luat sfârșit, odată cu revenirea lui Iliescu la Palatul Cotroceni, Georgescu a demisionat, însă, a condus misiunea diplomatică a României în Cipru, până în 2004 moment la care a fost rechemat în țară. Costin Georgescu a murit pe 23 iunie an curent într-o clinică din Elveția.

Timofte, Coldea și Maior

Din februarie 2001 și până în iulie 2006, SRI a fost condus de Radu Timofte, numit în funcție de Ion Iliescu. Radu Timofte și-a dat demisia după ce Omar Hayssam, acuzat de implicarea celor trei jurnaliști în răpirea din Irak, a dispărut. Timofte decedat pe 19 octombrie 2009 fiind răpus de leucemie la vârsta de 60 de ani Pentru o scurtă perioadă conducerea interimară a SRI a fost asigurată de Florian Coldea, devenit mult mai cunoscut în zilele noastre.

George Maior

George Maior; sursă foto: Capital

George Maior ajunge în fruntea serviciului de informații în octombrie 2006 numit de Traian Băsescu. În timpul lui Maior, SRI este supus unui amplu proces  de transformare demarat în 2007, program care viza debirocratizarea și eficientizarea activității de intelligence. A fost momentul la care serviciul de inteligență a beneficiat de consilierea altor servicii similare din cadrul NATO.

„Rolul nostru este să furnizăm informaţii, cunoaştere pentru celelalte instituţii angrenate în zona securităţii naţionale. În această cooperare, suntem principalul avertizor, principalul senzor al stării de securitate a României de la un anumit moment sau, cum spunea un fost şef al MI6, un ochi de pisică în noapte.

Obiectivul nostru, aşa cum l-am inclus, de altfel, şi în Strategia de Informaţii, este să dezvoltăm relaţiile cu cei care beneficiază de informaţii, să câştigăm o valoare adăugată eforturilor noastre, prin creşterea comunicării şi cooperării pe domeniile de interes strategic pentru securitatea României, să oferim decidenţilor analize şi prognoze care să contribuie mai mult la conturarea strategiilor de acţiune ale ţării noastre, la anticiparea evoluţiilor viitoare şi la evitarea surprizelor strategice”, a explicat la vremea respectivă George Maior.

Restructurarea SRI în „epoca” Hellvig

Începând cu februarie 2015 directoratul SRI a fost asigurat de Eduard Hellvig, în mandatul căruia s-a aprobat Strategia de Informații 2015-2019, în cadrul ședinței CSAT din 10 decembrie 2015 moment la care au fost trasate acțiunile prioritare ale serviciului bazate pe Strategia Națională de apărare a Țării 2015-2019.

Reamintim că în intervalul respectiv centrul Europei a fost ținta atacurilor teroriste, Charlie Hebdo, Bataclan, Berlin sau conflictul ucrainean la care se adaugă și fluxul migrator din Africa. În linii mari SRI-ul de atunci a fost nevoit să-și extindă portofoliul cu alte strategii care să facă față noilor provocări la adresa securității naționale, printre care și atacurile cibernetice și teroriste.

sursă foto: Antena 3 CNN

Klaus Iohannis și Eduard Helllvig; sursă foto: Antena 3 CNN

„În abordarea acestor provocări ne bazăm pe o cooperare intensă cu partenerii noştri interni şi externi din comunitatea de intelligence şi ansamblul instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii.

De asemenea, vom avea aceeaşi preocupare pentru dezvoltarea şi aprofundarea colaborării cu mediul academic, din ţară şi din străinătate, pe linia pregătirii resursei umane şi a rafinării fondului de cunoaştere de care dispunem pentru optimizarea dimensiunii de analiză şi prognoză a Serviciului.

Multe dintre elementele reunite în această viziune sunt coordonate de continuitate, fireşti şi necesare în logica oricărui serviciu de informaţii. Accentul plasat pe orientarea misiunii de intelligence în serviciul cetăţenilor este un efort de adecvare a obiectivelor noastre la realităţile pe care trebuie să le gestionăm şi la progresul societăţii democratice româneşti.

Consider că este datoria mea, în calitate de Director, să mă asigur că în perioada ce urmează Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta pragmatic direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind atingerea excelenţei profesionale, consolidarea şi transparenţa instituţională, printr-o strategie de optimizare şi eficientizare sistemică”, a explicat Eduard Hellvig la vremea respectivă.

În conformitate cu legea de înființare a SRI, Art. (24) „directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia”, prin urmare, interimatul va fi asigurat de generalul Răzvan Ionescu.

În vârstă de 47 de ani, Ionescu are o experiență de peste  două decenii în munca operativă a Serviciului. A absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universității din București și a urmat cursurile postuniversitare cu specializarea Geopolitică și Geostrategie din cadrul ASE.

Mâine, în cadrul episodului 10 din serialul România Explicată puteți afla informații despre rolul pe care l-au avut  serviciile în dinamica economiei naționale atât în Epoca de Aur cât și în prezent.