Consumul intern de gaze a scăzut drastic, iar depozitele au un nivel ridicat de umplere. În acest context, România a devenit exportator net de gaze către Ungaria și Republica Moldova. Dar a importat câteva milioane de metri cubi din Bulgaria.
România a exportat 7,3 milioane mc cubi de gaze în Ungaria și în Republica Moldova, și a importat 5,4 milioane mc din Bulgaria.
Miercuri a fost prima zi din acest an când țara noastră a devenit exportator net de gaze. În această zi au ieșit din țară 5,6 milioane mc către Ungaria. Dar au intrat aproximativ 5,3 milioane mc din Bulgaria.
Dintre factorii care au generat generat această evoluție se remarcă scăderea drastică prețurilor pe piața internă. Acestea au coborât sub 100 de lei/MWh. Fenomenul a determinat unul dintre principalii producători să reducă producția în ultimele zile. Conform surselor din piață decizia aparține companiei Romgaz.
Ca urmare, producția internă a cărei valoare medie este de aproximativ 24,7 milioane de metri cubi pe zi, a înregistrat o scădere la 23,8 milioane de metri cubi în această săptămână. Însă, măsură creșterii exporturilor către Ungaria a făcut ca producția internă să revină la nivelul obișnuit.
Exporturile de gaze devin vitale
De la începutul anului, companiile românești au continuat să extragă gaze din depozite menținând un ritm constant. În condițiile în care consumul intern este în scădere. Acest fapt a făcut ca, în timp, cantitatea înmagazinată să crească semnificativ, atingând 8,8 milioane de metri cubi. Diferența mare dintre capacitatea de producție și cea de înmagazinare generează un excedent pe piața internă. Acest lucru crește presiunea identificării de noi piețe externe pentru export pentru a compensa surplusul.
În aceste condiții, exportul de gaze în țările vecine, precum Ungaria și Republica Moldova, a devenit vital pentru România. Creșterea exporturilor este însă motivată nu doar de excedentul de piața internă, ci și de diferențele de prețuri dintre piețele regionale.
Astfel, prețurile pe piața românească au fost săptămâna aceasta de aproximativ 21,5 euro/MWh. În Ungaria însă nivelul este de 22,7 euro/MWh. Iar în Austria, țară dependentă de importurile de gaze rusești, de 27 euro/MWh. Diferențele de preț au fost chiar mai mari pe piața spot intrazilnică. Astfel, au existat zile când decalajul prețului mediu al gazului a fost de peste 7 euro în România (20,6 euro/MWh) față de Austria (27,85 euro/MWh), conform dailybusiness.
Iarna a fost blândă
România a încheiat ciclul de extracție gaze (31 octombrie – 31 martie) cu un grad de umplere a depozitelor de 50%. Potrivit Gas Infrastructure Europe este cel mai mare procent înregistrat vreodată la un sfârșit de sezon rece.
De altfel, media pe toată UE este de 58%. Cel mai mare nivel s-a înregistrat în Portugalia, care are depozitele pe 87% pline. Volume mari rămase sunt însă și în Austria, Spania, Suedia.
Per total au rămas în depozite circa 1,55 miliarde de metri cubi. La acest lucru au contribuit iarna blândă și consumul industrial extrem de redus. Dar și importurile care au continuat, pe baza unor interese comerciale de moment și a obligațiilor contractuale încheiate.
