În prima jumătate a acestui an, România a devenit un exportator net de energie electrică, datorită unei combinații între scăderea consumului intern și creșterea producției, conform datelor furnizate de Transelectrica.
Exporturile de energie electrică au reprezentat peste 10% din consumul total. Producția netă de energie electrică a înregistrat o creștere de 5% în primele șase luni, ajungând la 28,3 TWh.
Producția a fost sporită în hidrocentrale în ultimele 6 luni
Această creștere a fost în principal rezultatul unei producții sporite în hidrocentrale, care au contribuit cu 11 TWh în primele șase luni, în comparație cu 7,6 TWh în aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând o creștere de 44%. Energia hidro a asigurat 39% din mixul național de producție. Sectorul nuclear a înregistrat o ușoară creștere, în timp ce producția din surse regenerabile a cunoscut o ușoară scădere. În schimb, producția din centralele pe bază de gaze și cărbune a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 2 TWh în comparație cu primele șase luni ale anului anterior. Totuși, consumul de energie electrică la nivel național a înregistrat o scădere de 8% față de aceeași perioadă din anul precedent.
,,În semestrul I 2023, consumul de energie electrică la nivelul SEN a înregistrat scăderi lunare cu valori cuprinse între 5,68% în luna februarie, respectiv 11,61% în luna ianuarie. Scăderea consumului în trimestul I a fost influențată în mare parte de temperaturile medii lunare, care au înregistrat anomalii pozitive, situându-se în general, peste normele climatologice. Un alt element care a condus la reducerea consumului național de energie electrică, îl reprezintă intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/1854 din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.
Acesta prevede la articolul 3, alin. 1, faptul că statele membre depun eforturi pentru a pune în aplicare măsuri de reducere a consumului lunar brut total de energie electrică cu 10% față de media consumului brut de energie electrică din lunile corespunzătoare din perioada de referință.
Scăderea consumului înregistrat în trimestrul al II-lea a fost influențată în mare parte de contextul european, caracterizat de o încetinire a activităților economice, previziunile pentru România de creștere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior”, explică reprezentanții Transelectrica.
Exporturile au crescut cu 88 % față de anul trecut
Astfel, balanța Sistemului Electroenergetic Național (SEN) a devenit excedentară, într-un context în care exporturile au înregistrat o creștere semnificativă de 88% față de aceeași perioadă din anul precedent, atingând nivelul de 4,7 TWh. Importurile, în schimb, au înregistrat o scădere de 44%, ajungând la doar 1,8 TWh. Prin urmare, în ceea ce privește schimburile fizice transfrontaliere de energie electrică, România a înregistrat un excedent în primele șase luni, în valoare de 2,9 TWh. Acest excedent echivalează cu peste 11% din consumul intern net de energie electrică.
Capacitatea instalată în Sistemul Electroenergetic Național a continuat să înregistreze o scădere, probabil influențată de închiderea permanentă a unor grupuri termoenergetice. În ceea ce privește adăugarea reală de capacitate în sectorul energiilor regenerabile, aceasta a fost minoră, chiar dacă există numeroase proiecte cu o capacitate totală de mii de megawați aflate în diverse stadii de avizare. Concret, adăugarea de capacitate regenerabilă a fost de doar 26 MW, conform economica.net.