Potrivit datelor oferite vineri de Transgaz, țara noastră are depozitele de gaze umplute în proporție de 95,09%, acumulând 31,18 TWh dintr-un total de 32,7 TWh (cantitatea maximă disponibilă). Aceste cifre ne situează pe poziția a 8-a în UE în topul privind procentele înmagazinărilor efectuate. Totodată, nivelul indicelui din țara noastră depășește media europeană, care este de 93,93%.
România este devansată în acest clasament de doar 7 state din UE: Belgia, Portugalia, Franța, Danemarca, Polonia, Germania și Croația. De cealaltă parte, pe ultimele locuri se situează țări din regiune, precum Austria, Bulgaria, Ungaria și Ucraina.
Experții avertizează că atingerea acestui grad ridicat de umplere oferă o siguranță din punct de vedere al alimentării, însă nu și din punct de vedere comercial și al prețurilor. Astfel, aceștia spun că anul viitor, din cauza faptului că România și-a umplut depozitele, pe piață s-ar putea simți și efecte negative.
Ucraina, injectată cu gaz
În urma declanșării războiului de către ruși în Ucraina, companiile nerezidente de gaze au decis să-și suspende activitățile de pe teritoriul ucrainean, deoarece au fost descurajate de riscul militar și de introducerea legii marțiale de către guvernul din această țară, scriu cei de la Profit.
Însă, odată cu începerea lunii octombrie, importurile fizice combinate în Ucraina din Ungaria, Polonia și Slovacia au crescut la o medie de 7,6 milioane de metri cubi/zi, comparativ cu o medie de 3 milioane de metri cubi/zi care se înregistra la începutul anului.
În opinia experților, prezența Ucrainei pe ultimul loc în clasament este surprinzătoare, mai ales că în ultima perioadă, potrivit publicației de specialitate ICIS, unele companii din UE au reluat injecțiile de gaz în depozitele din acest stat, ca urmare a scăderii prețurilor spot, a gradului ridicat de înmagazinare din UE și a surplusului de gaze de pe piața europeană, rezultat al reducerii voluntare a consumului și a vremii mai calde.
Europa a fost prinsă nepregătită
Privind la situația întregului continent, cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale, privind luarea de măsuri solidare în caz de criză a gazelor. Aceste măsuri pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta.
De pildă, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului de la Budapesta, Péter Szijjártó, a susținut că Ungaria, care are depozitele de gaze pline în proporție de 83,5%, va refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutorare solidară cu gaze naturale între statele membre UE în caz de criză negociat la nivelul instituțiilor comunitare.
Însă, oficialii țării noastre au început să poarte discuții cu vecinii teritoriali Bulgaria și Ungaria încă din primăvară, în ceea ce privește încheierea de acorduri bilaterale de solidaritate pe gaze. Dar, de atunci, autoritățile nu au precizat nimic în ceea ce privește rezultatul negocierilor.
