România se situează pe poziția a doua privind ratei riscului de sărăcie in UE, mai exact, aceasta a ajuns la 84,2%, una dintre cele mai mari din Comunitatea Europeană, in timp ce in restul UE, pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scazută era de 64.0 % in 2020, arată datele publicate azi de Eurostat.
Această rată a variat de la 48,7 % în Danemarca și 49,9 % în Irlanda la peste 70,0 % din populația a nouă state membre ale UE. Ea a atins un vârf de 85,4% în Lituania, urmată de România (84,2%) și Letonia (80,6%).
Intensitatea muncii invers proporțională cu rata sărăciei
“Intensitatea muncii reflectă cât de mult au muncit toți membrii gospodăriei care au vârsta de muncă în comparație cu potențialul lor maxim. În general, cu cât intensitatea muncii într-o gospodărie este mai mare (cu cât oamenii sunt mai aproape de ocuparea deplină a forței de muncă), cu atât este mai mică probabilitatea de a fi în risc de sărăcie. Intensitatea muncii este indicată cu trei niveluri, de la foarte scăzută, la medie și foarte ridicată”, explică Eurostat.
Prin ocuparea forței de muncă s-a contribuit la prevenirea căderii în sărăcie, potrivit datelor din 2020 pentru Uniunea Europeană care relevă faptul că rata de risc de sărăcie a fost de 5,3 % pentru persoanele care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii, față de 64%, cât a fost rata de risc de sărăcie pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii, in timp ce procentul pentru persoanele care trăiesc în gospodării cu o intensitate medie a muncii a fost de 23,6%.
În toate statele membre al UE, s-a observat un lucru asemănător, ceea ce înseamnă că riscul de sărăcie a coborât odată cu creșterea intensității muncii.
Cea mai mare creştere a ratei riscului de sărăcie pentru persoanele ocupate în UE s-a înregistrat în 2020 în Spania, Croaţia, Italia, Slovenia şi Grecia. În aproximativ jumătate din statele membre UE, rata riscului de sărăcie a rămas stabilă în 2020 şi a scăzut în Estonia. Însă, venitul disponibil pe gospodărie si rata riscului de sărăcie au rămas stabile in Uniunea Europeană in 2020, anul în care a început pandemia de coronavirus.
Din cauza pandemiei venitul mediu a înregistrat scăderi in anul 2020
Creşterea fără precedent a numărului angajaţilor absenţi de la muncă sau care au lucrat mai puţine ore a cauzat pierderi de venituri obţinute prin muncă de 7% ale populației de vârstă activă (18-64 de ani). Dar măsurile adoptate de autorităţi au ajutat la atenuarea impactului pandemiei asupra veniturilor disponibile pe gospodărie.
Aceste scheme temporare privind locurile de muncă au jucat un rol important în stabilizarea salariilor şi a veniturilor gospodăriilor, în special la cei cu venituri mai reduse. Chiar dacă aceştia au fost mai afectaţi de criza provocată de pandemie, schemele temporare i-au ajutat să compenseze pierderile de venituri. Beneficiile au fost distribuite progresiv, fiind mai ridicate pentru cei cu venituri mai reduse.
Ratele de ocupare a forței de muncă pe categorii ce țin de sex și vârstă, dar și de nivelul de studii
Ratele de ocupare a forței de muncă sunt în general mai scăzute în rândul femeilor și a lucrătorilor în vârstă. În perioada crizei financiare din 2008, dar si dupa aceasta, până in 2013, când țara noastră a mai traversat o perioadă de criză până la aceasta, de acum, doar că una strict de ordin economic, s-au înregistrat anumite variații privind ratele de ocupare a forței de muncă pe diverse categorii. În cazul bărbaților, au fost în mod constant mai ridicate decât cele de ocupare a femeilor, în toate statele membre ale UE în 2013, se afirmă intr-un studiu Eurostat
Ratele de ocupare variază în mod semnificativ și în funcție de nivelul de studii: Cele mai pronunțate scăderi ale ratelor de ocupare a forței de muncă de la începutul crizei financiare și economice (conform comparației între anii 2008 și 2013) au fost înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ primar sau secundar inferior, iar cele mai mici scăderi au fost înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ terțiar, potrivit Eurostat.
