Liberalizarea prețului energiei electrice ar fi trebuit, așa spun specialiștii, să ducă la concurența între furnizori și, natural, costurile pentru populație să scadă cu ceva procente. În schimb, lucrurile au stat pe dos, prețul energiei electrice a explodat, afectând destul de serios mai cu seamă segmentul devaforizat al românilor.
În România, remarca în luna august a.c. publicația Deutsche Welle, una dintre țările Uniunii Europene care au dependența cea mai mică de importuri în materie de energie, prețurile energiei electrice sau gaze sunt printre cele mai mari din întreaga piață comunitară.
Totodată, România a fost una dintre ultimele țări europene care a liberalizat piața energetică, astfal că, până la 1 ianuarie 2021, toți cei aproximativ 6 milioane de consumatori casnici plăteau același preț negociat de stat cu furnizorii de energie.
O scumpire nefirească a prețului energiei electrice
Liberalizarea a adus peste 100 de furnizori dar, paradoxal, energia s-a scumpit cu 25%, între august 2020 și august 2021, subliniază DW.
Evident, în 2022, criza globală a prețurilor energiei și consecințele sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei au venit suplimentar peste România.
”Pe 27 iulie 2022, megawattul livrat în România costa 516 euro. În Franța și Italia era puțin mai scump, dar ambele țări au standarde de viață de G7. În Polonia, prețul în aceeași zi era de 235 de euro/mwh iar în Finlanda de doar 83 de euro”, scria publicația germană.
„România are rezerve de gaze, atât ca potențial de extragere cât și ca depozite. Dar”, comenta, tot pentru Deutsche Welle, consilierul pe probleme de securitate energetică Cosmin Păcuraru, „în ultimii ani nu au mai fost oferite licențe de explorare și extracție de gaze. Nici nu s-a mai investit în capacități de energie electrică. Piața de energie este defectuos organizată și a permis apariția brokerilor care au cumpărat cu multe luni în urmă la prețuri de nimic să manipuleze piața”.
Inflația, altă belea
În luna iunie 2022, inflația anuală a fost în România de 15%. Banca Națională estimează o temperare a creșterilor de prețuri și o plafonare la acest nivel al inflației. Ar urma, spunea pentru Deutsche Welle Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale de la București, ca „anul viitor, spre final, să revenim cu inflația la parametri rezonabili. Și doar în cazul unor accidente sau derapaje semnificative, cauzate de conflictul din Ucraina sau de criza energetică, se mai poate lua în sus. Oamenii se pot aștepta la prețuri care să nu mai crească. Probabil vor rămâne la același nivel. Ce a fost mai greu, însă, cred că a trecut”.
Producția internă a scăzut mai agresiv decât consumul de electricitate. În ceea ce privește, consumul de energie electrică, reducerea de 6% provine probabil de la marii consumatori industriali și de la cei non-casnici, plafonul de preț stabilit de guvern, 0,68-0,8 lei/MWh, fiind relativ egal cu prețurile din contractele mai vechi ale consumatorilor casnici.
Au cumpărat curent scump
Furnizorii au cumpărat aproximativ 50% din energia consumată în România de pe piața pentru ziua următoare operată pe OPCOM la prețuri de peste 4 ori mai ridicate decât cele facturate.
Astfel, în trimestrul al doilea al acestui an, prețul mediu PZU a fost de peste 200 euro/MWh (aproximativ 1 leu/KWh), de 3 ori mai mare decât cel de 66 euro/MWh din aceeași perioadă a anului trecut.
Clar, majorarea prețului reflectă un dezechilibru între cerere și ofertă. Atenție, chiar dacă cererea a scăzut în trimestrul al doilea cu 6%, producția s-a diminuat și mai mai mult, cu 10%.
