Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, un act normativ care prevede că difuzarea de imagini intime ale unei persoane, fără acordul acesteia, se constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea
Legea pentru modificarea şi completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost promulgată miercuri la aproape patru ani de la depunerea proiectului. Noul act normativ promulgat de președintele Klaus Iohannis face referire la acțiunea de difuzare de imagini intime ale unei persoane, fără acordul acesteia, care se constituie infracțiune și poate fi pedepsită cu închisoare de până la trei ani.
Completările aduse de noua lege promulgată la Codul penal prevăd incriminarea divulgării, difuzării, prezentării sau transmiterii, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să-i provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă o atingere imaginii sale.
Totodată, legea mai prevede și că fapta este sancționabilă cu pedeapsa cu închisoarea, de la 6 luni la 3 ani, sau cu amendă.
Ce este fenomenul de „revenge porn”
Prin adoptarea acestei țări, România se alătură țărilor care incriminează în justiție fenomenul de „revenge porn”, tot mai frecvent odată cu creșterea gradului de digitalizare și penetrare a internetului.
Fenomenul de „revenge porn” este cunoscut și sub denumirea de „pornografie non-consensuală” și constă în distribuirea de imagini și videoclipuri private, cu tentă sexuală sau explicit sexuală, fără acordul persoanei căreia îi aparțin. Materialele pot fi realizate fie cu știința și consimțământul respectivei persoane, fie fără ca aceasta să fie conștientă de faptul că este fotografiată sau filmată. Totodată, materialele pot fi realizate de către terți sau chiar de către victimă.
În marea majoritate a cazurilor, scopul pornografiei non-consensuale este intimidarea, umilirea sau șantajarea victimei.
Ce prevede legea
Legea de modificare şi completare a art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost inițiată în urma discuțiilor cu ONG-uri care apără drepturile femeilor, reprezentanți ai Poliției, DIICOT și ai Institutului de Criminologie.
Conform actului normativ promulgat, nu constituie infracţiune fapta săvârşită „de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim; dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor; dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni; dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate”, conform datelor Hotnews.
