Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că România este țara europeană care a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră. Scăderea a fost calculată în comparație cu nivelul emisiilor înregistrat în anul 1990.
Procentul reducerii este de 77%.
România reduce emisiile de gaze cu efect de seră
„Ei bine, suntem statul membru care a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (GES) fată de nivelul din 1990, respectiv cu 77%, comparativ cu 31% media Uniunii. Iată că putem fi și noi campioni europeni la un capitol, dar cu ce preț? În fapt, emisiile generate de România astăzi reprezintă aproximativ 2,6% din totalul emisiilor UE de GES. Deci un procent de sub 0,3% din emisiile globale – efectiv nesemnificativ”, a transmis oficialul.
Burduja a spus că tranziția energetică nu este un sacrificiu necondiționat. Această acțiune este o construcție pentru un viitor mai bun.
„Asta înseamnă investiții în regenerabile, da, și o utilizare inteligentă a tuturor resurselor pe care le avem: gaze naturale, energie nucleară și, temporar, cărbune. All of the above este răspunsul logic, iar acest adevăr îl voi susține, de fiecare dată, cu argumente bazate pe cifre și bun simț”, a adăugat acesta.
Ministrul Energiei a ținut să menționeze că nu va renunța la fondurile Uniunii Europene. Acestea provin din cadrul Planului Naționale de Redresare și Reziliență, din Fondul pentru Modernizare. Oficialul a spus că nu va sabota Green Deal-ul. Nici nu va anula strategia de decarbonare a sistemului energetic național.
„O dovadă clară este Strategia Energetică a României pentru 2025-2035, pe care am adoptat-o după mai bine de 17 ani și care prevede creşterea ponderii energiei regenerabile la 44% până în 2035 şi la 76% până în 2050, consolidând rolul energiei curate în mixul energetic. Întrebarea nu este dacă mai facem toate acestea, ci în ce ritm și cu ce costuri”, a completat oficialul.
Echilibru în tranziția verde
Sebastian Burduja a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate în tranziția verde. El a avertizat asupra riscurilor economice și de securitate energetică. Se pune problema dacă eliminarea rapidă a combustibililor fosili, fără alternative solide, nu ar crea o dependență periculoasă de importuri. Acestea din urmă ar viza inclusiv surse nesigure.
„Nu ar trebui să ne susținem poziția la nivel european și să arătăm, așa cum deja a facut-o Mario Draghi, într-un raport apreciat în unanimitate la Bruxelles, că terapia șoc a „înverzirii” trebuie bine cântărită și echilibrată cu măsuri de creștere a competitivității economiei europene? La fel de important, nu ar trebui să analizăm implicațiile asupra securității energetice – deci asupra securității naționale – atunci când ne asumăm să închidem grupuri pe cărbune fără să punem în loc capacități echivalente de producție în bandă?”, a transmis ministrul Energiei, conform adevarul.ro.
