În ultimul raport al GRECO (grupul de state împotriva corupției), se arată că Parlamentul și Guvernul României nu și-au atins obiectivul asumat și anume acela de a implementa recomandările adresate României, 18 la număr. Potrivit celei mai recente evaluări, România stă prost la reformarea clasei politice.
GRECO, un organism aflat sub comanda Comisiei Europene, în analizele efectuate indică faptul că elita politică de la București a ”implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător șapte din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi trei din cele cinci recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc”, potrivit documentului publicat miercuri.
Politicienii au timp până la 31 decembrie să implementeze și restul punctelor restante
România a eșuat în reglementarea relațiilor de lobby, care dau posibilitatea altor terți decât deputații să intervină pe lângă aleși pentru a promova în procesul legiferării anumite prevederi care îi favorizează fără a încălca legislația în vigoare.
În legislația actuală Parlamentul se limitează doar la invitarea în comisii a marilor actori economici sau a persoanelor din sfera societății civile atunci când au loc dezbateri importante, spre deosebire de Parlamentul European unde există cu adevărat o raportare exactă asupra intereselor exprimate de agenților economici sau a reprezentanților mediului civil.
Ultima încercare de promovare a unui act legislativ care să reglementeze condițiile în care se pot efectua acțiuni de lobby s-a consumat în timpul controversatului Dragnea, însă a fost repede uitată din cauza prevederilor scandaloase percepute de societatea civilă sau de opoziția politică drept trafic de influență, potrivit adevarul.ro.
O altă recomandare făcută de GRECO și care n-a fost implementată face trimitere la regimul conflictului de interese, altfel spus aleșii nu au găsit o procedură prin care deputații să nu mai poată vota în interes propriu. Nici problemele legate de integritatea aleșilor nu a fost soluționată, adică Legislativul nu deține o autoritate parlamentară prin care demnitarii să fie consiliați pe teme ce țin de integritate.
”Stabilirea unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari”, reprezintă o altă recomandare neîndeplinită. Doar liderii cu funcții de conducere își declară cadourile primite, în timp ce membri simpli nu au nimic de declarat, cu toate că au efectuat deplasări în interes de serviciu la evenimente internaționale.
Progresele făcute de România consemnate de raportul GRECO
Nici la capitolul transparență legislativă nu stăm mai bine, din cele trei recomandări prin care ședințele publice secrete care trebuie evitate pe cât de mult posibil, sau depunerea de proiecte și amendamente în format online sau procedura de urgență, doar una a fost implementată și anume depunerea de proiecte de lege și amendamente în format online.
În cazul magistraților, în raport se precizează că menținerea ministrului justiției în cadrul procesului de selecție constituie un risc de influență sporit, în timp ce avizul Secției de procurori a CSM este tot unul consultativ.
Aspectele pozitive prezentate de GRECO fac trimitere la adoptarea codului de conduită în materie de ridicare a imunității deputaților, atunci când autoritățile competente solicită acest lucru.
În ultima perioadă Parlamentul s-a comportat ca atare și nu s-a mai comportat ca un scut în fața DNA-ului, atunci când direcția anticorupție solicita ridicarea imunității. De asemenea, și desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost considerată un progres.