Încercările României de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană au întâmpinat obstacole timpurii.
Dificultățile au venit într-un an plin de incertitudini politice și de riscul de a se pierde ratingul râvnit de investiții. Repetarea alegerilor prezidențiale, care vor avea loc în mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzațiilor de interferență rusească, îngreunează elaborarea unui plan credibil de reducere a deficitului la 7% din producția economică.
Țara intenționează să atragă 13 miliarde de euro prin intermediul obligațiunilor internaționale în acest an, printre cele mai mari din piețele emergente. Planurile brute de emisiune de euro-obligațiuni ale României, de cel puțin 11 miliarde de dolari, sunt printre cele mai ridicate.
Cu toate acestea, S&P ar putea reduce perspectiva ratingului la negativă vineri. Decizia vine după o măsură similară luată de Fitch luna trecută. Ambele agenții, precum și Moody’s, au deja România pe cel mai scăzut grad de investiții.
„Ceasul ticăie pentru București”
Pierderea unui rating de investiții ar putea crește costurile de împrumut. Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a arătat că diminuarea ratingului la „junk” de către cel puțin două agenții majore ar crește aceste costuri ale unei țări. Este vorba despre o mărire cu aproape 200 de puncte de bază în medie.
Datoria României este cu mult sub nivelul mediu al UE. Însă, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor din blocul comunitar începând din 2019. „Vedem deja o deteriorare din perspectiva prețurilor investitorilor”, a declarat Yerlan Syzdykov. El este șeful global al piețelor emergente la Amundi.
Așadar, ceasul ticăie pentru București. Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a declarat săptămâna trecută că speră ca măsurile de reducere a deficitului și reducerile costurilor din sectorul public propuse în bugetul guvernului pentru 2025 să restabilească credibilitatea fiscală a țării.
România încearcă să își respecte planurile
România își propune să își reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles în această săptămână. Țara așteaptă să emită obligațiuni până când va trimite parlamentului un buget pentru 2025 care vizează reducerea deficitului. Însă, nu este vorba și de majorări fiscale. Deși acestea sunt nepopulare și potențial neatractive din punct de vedere politic în perioada premergătoare unui vot, sunt totuși considerate de investitori, analiști și agențiile de rating drept cea mai ușoară soluție. România are al doilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din UE.
Bucureștiul a ratat graba de a emite obligațiuni mai devreme, înainte de volatilitatea pieței ca urmare a inaugurării lui Trump. Țara se va confrunta deja cu costuri mai mari, aprobarea bugetului fiind probabil amânată până în februarie. „Cred că rămășițele dezastrului de la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut și lipsa bugetului aprobat pentru 2025 i-au împiedicat să vină pe piață mai devreme”, a declarat Viktor Szabo. Acesta este manager de portofoliu la abrdn.
La începutul lunii, randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani ale României au crescut cu 74 de puncte de bază. Ele au atins un maxim al ultimilor doi ani de puțin peste 8%, cu mult peste Ungaria, al doilea cel mai ridicat stat din regiune, la 6,9%. La jumătatea lunii ianuarie, randamentele obligațiunilor au atins maximul ultimilor doi ani, conform reuters.
