România, care împarte cea mai lungă graniță a UE cu Ucraina, a fost un bastion al frontierei de est a NATO, cu planuri de a crea cea mai mare bază a alianței pe un aerodrom din apropierea Mării Negre. NATO s-a angajat să plătească aproximativ 6 miliarde de euro pentru o flotă de 32 de avioane de luptă F-35 noi și diverse alte arme, inclusiv trei sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot, care costă 1 miliard de euro.
Barna Tanczos, noul ministru de finanțe al României, a declarat că guvernul va menține cheltuielile pentru apărare la un minim de 2% din PIB în acest an, în ciuda presiunilor bugetare. „Cred că există posibilitatea de a crește în continuare aceste cheltuieli, mai ales în ceea ce privește investițiile. România a fost întotdeauna un partener de încredere al NATO și intenționează să rămână unul”.
România menține cheltuielile de apărare la 2% din PIB
România are cel mai mare deficit bugetar din UE, ajungând la 8,6 % din PIB anul trecut, și chiar și previziunile optimiste ale guvernului sugerează că acesta va rămâne la 7 % în 2025. Guvernul a înghețat salariile din sectorul public și pensiile la nivelurile nominale anterioare. Asta în pofida faptului că inflația a depășit 5 % anul trecut, și a respins posturile extrabugetare solicitate de parlament în încercarea de a economisi bani
Lituania și Estonia au răspuns „presiunii bune și constructive” din partea președintelui american Donald Trump. Astfel, au devenit primele țări NATO care promit să cheltuiască mai mult de 5% din PIB-ul lor pentru apărare, în cadrul unei campanii de creștere accentuată a capacităților militare. Kęstutis Budrys, ministrul de externe al Lituaniei, a declarat pentru Financial Times că Europa se confruntă cu o „nouă eră” după ce statul baltic, care se află lângă Rusia, a declarat că va cheltui între 5 % și 6 % din PIB pentru apărare de anul viitor până cel puțin în 2030. Aceasta reprezintă aproximativ dublul nivelului actual.
„Desigur, există presiuni, și sunt presiuni bune și constructive din partea aliatului nostru strategic și cel mai mare aliat din NATO”, a spus el. „Nu putem ignora aceste mesaje. Dar nu este singurul motiv. Este existențial pentru noi să avem capacități reale de luptă aici”.
Cheltuielile de apărare ale NATO trebuie să crească
Premierul estonian Kristen Michal a răspuns promisiunii Lituaniei. Acesta a spus că țara sa va viza, de asemenea, 5 % din PIB pentru cheltuielile de apărare, față de 3,7 % în prezent. Acest lucru este în sine peste cheltuielile SUA ca procent din producția sa economică. El a declarat: „Principalul nostru partener de securitate, sub conducerea noului său președinte, a transmis un mesaj clar: Cheltuielile de apărare ale NATO trebuie să crească. Ne cunoaștem adversarul, iar eu sunt pe deplin de acord. Astfel, obiectivul nostru ar trebui să fie de 5 %”.
NATO își va crește ținta informală pentru cheltuielile de apărare la summitul său din iunie. Astfel, cheltuielile de apărare vor ajunge de la 2% în prezent la 3% sau 3,5%. Asta ca răspuns la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, potrivit oficialilor europeni. Dar Trump le-a spus aliaților că dorește 5 %. Este o cifră susținută acum de mai multe țări din prima linie a NATO, inclusiv Polonia. Polonia conduce alianța în ceea ce privește cheltuielile, cu peste 4 %.
Dintre cele 32 de state membre ale NATO, 23 au îndeplinit obiectivul de 2% anul trecut. Cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut treptat în ultimul deceniu, de la anexarea Crimeii de către Rusia. Există însă și țări rămase în urmă, precum Spania, Italia și Belgia. Acestea au cheltuit mai puțin de 1,5 % în 2024, potrivit FT.
