Faptul că unica universitate din România care se afla pe lista Top 1.000 Academic Ranking of World Universities (ARWU), listă realizată de reprezentanții Shanghai Ranking Consultancy, a fost eliminată nu reprezintă o surpriză pentru experții în educație.
”Mare indignare legată de absența României din Clasamentul Shanghai al primelor 1.000 de universități ale lumii. Vina ar fi aceea că respectivul clasament se ocupă doar de cercetare și nu ia în considerare educația”, este declarația făcută de lectorul universitar Mihai Maci, pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook.
Mesajul universitarilor
”Poate, totuși, problema nu e a Shanghai-ului, ci a noastră. Pentru chinezi cercetarea înseamnă brevete, care se exprimă – cât mai repede – în noi tehnologii. Pentru noi cercetarea înseamnă ”punctaje” pentru avansări și ”suplimente salariale”. Să nu fim ipocriți: la nivelul acesta, cercetarea românească funcționează foarte bine! Eventual am putea și noi crea un Clasament (cu numele unui oraș universitar reputat pentru ”faptele lui de glorie”) cu ”cele mai mari performanțe” în ceea ce privește numărul de Anale interne, primele ”la nivelul conducerii”, școlile doctorale care produc ”specialiști” pe bandă rulantă, sutele de ”articole” necitite de nimeni etc. Și – în varianta Premium (bazată pe abonament) – cu mercurialul atașat. Nu vă fie frică! Imediat câteva universități românești ar deveni ”de interes mondial”. În fond, ceea ce e important e să fii în top. Nu mai contează în ce clasament”, este mesajul pe care l-a transmis Mihai Maci.
Nu numai acesta a avut un cuvânt de adresat, dar și profesorul Ștefam Vlaston. Acesta a făcut vizibil faptul că sistemul educațional de la noi din țară este unul deficitar și l-a citat pe fost ministrul al Educației, Sorin Câmpeanu. „Am ajuns cu calitatea educaţiei într-un punct de minim. Este o concluzie tristă. Acelaşi lucru ni le spun testele PISA, acelaşi lucru ni le spun rezultatele la examenele naţionale, acelaşi lucru ni-l spune mediul universitar atunci când se plânge de calitatea slabă a absolvenţilor din învăţământul preuniveristar când intră pe băncile facultăţii, uitând de multe ori că sunt rezultatul formării unor profesori care la rândul lor au fost formaţi în mediul universitar”.
Școală ca acum 15 ani
Conform acestuia, faptul că sistemul de învățământ este la pământ nu este surprinzător, deoarece programa pentru licee nu s-a modificat în 15 ani, mai exact de dinaintea nașterii celor care studiază acum în licee.
”Curriculumul şcolar este principala cauză a abandonului şcolar, pentru că nu face din şcoală un mediu atractiv de învăţare, nu oferă absolvenţilor competenţele cerute în piaţa muncii, şi atunci motivarea elevilor şi părinţilor pentru performanţă în şcoală scade spre zero. Succesele câtorva elevi la olimpiadele internaţionale sunt mai degrabă rezultat al muncii şi capacităţii lor de învăţare, al ajutorului primit de la părinţi şi meditatori. De actualul curriculum beneficiază doar 30% dintre elevi, cei cu inteligenţă dominant conceptual-teoretica. Restul, Dumnezeu cu mila! Sunt abandonaţi din start de şcoala românească”, a mai adăugat Ștefan Vlaston.
Eliminarea universității
Singura universitate din românia care a reușit să ajungă în topul 1.000 ARWU, în ultimii trei ani, este universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca.
Mesajul pe care l-a transmis rectorul acestei universități, după eliminarea din acest an este „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor!”
”Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași, dar și din alte centre universitare deja cu tradiție). Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional”, a mai adăugat Daniel David, rectorul universității Babeș-Bolyai, conform adevarul.ro
