Ministerul român de Externe infirmă faptul că între țara noastră și Ungaria ar exista vreun acord de derulare a unor programe de investiții în Transilvania. Președintele Klaus Iohannis impusese condiția existenței unui acord bilaterale încă din septembrie, dar oficialii maghiar ignoră acest lucru.
Poziția Ministerul român de Externe survine după anunțul public făcut de Mónika Kozma, șefa Fundației Pro Economica, care gestionează programul de investiții al guvernului maghiar în Transilvania, care a declarat în Ungaria intenționează să demareze o astfel de inițiativă în nord-vestul României.
„Nu a fost încheiat niciun acord bilateral, la niciun nivel, între România și Ungaria, pentru derularea de către statul ungar de programe de finanțare pe teritoriul României. În absența unui astfel de acord, nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”, se arată în răspunsul Ministerului de Externe remis site-ului G4Media.
Șefa Fundației Pro Economica declarase în presă în luna februarie că pentru demararea programului de investiții al Budapestei în nord-vestul României este necesară încheierea unui acord româno-ungar. Mónika Kozma mai precizase că negocierile în acest sens sunt în curs de desfășurare.
Klaus Iohannis a impus condiția acordului bilateral
În luna septembrie, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj ferm președintei Ungariei, Katalin Novak, în cadrul unei conferințe de presă comune, referitor la proiectele de investiții derulate de guvernul maghiar în Transilvania.
„Este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele a avertizat împotriva „abordărilor unilaterale” în ceea ce privește colaborarea dintre cele două țări: „Am reiterat importanța dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes și pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluții durabile.”
Iohannis a abordat și problema declarațiilor provocatoare, unele dintre ele cu caracter revizionist, ale unor oficiali maghiari: „am subliniat foarte clar poziția constantă și principială a părții române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului nostru Strategic și ale Tratatului politic de bază”.
Budapesta ignoră condițiile Bucureștiului
Două luni mai târziu, în noiembrie trecut, ministrul maghiar al Construcţiilor şi Investiţiilor, Lazar Janos, aflat într-o vizită la Sfântu Gheorghe a declarat că Ungaria se angajează să sprijine comunitatea maghiară din România şi să continue programele începute în Transilvania.
Janos a declarat că a venit în România pentru a evalua proiectele comune de dezvoltare, dar şi pentru a întări promisiunile guvernului de la Budapesta făcute maghiarilor din Ardeal.
Ministrul a mai precizat că pentru guvernul Viktor Orban dezvoltarea economică a Transilvaniei reprezintă o prioritate. Oficialul maghiar a cerut autorităţilor locale române să stabilească un plan de investiţii pe 10 ani cu autorul căruia să identifice ce obiective pot fi realizate cu spijinul Ungariei
