România este una din cele 17 ţări ale Uniunii Europene, care participă la campania dedicată obiceiurilor alimentare sănătoase. Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară îşi propune să informeze consumatorii despre ce înseamnă o nutriţie corectă.
Cercetările făcute de Autoritate anul trecut arată că 70% dintre europeni sunt interesaţi de subiect. Însă aproape toţi spun că informaţiile sunt prea tehnice şi dificil de înţeles.
Câteva dintre aspectele siguranței alimentare presupun citirea etichetelor, verificarea numărului de aditivi și reducerea risipei alimentare.
Înainte de Revoluție, românii reușeau să mănânce atât sănătos, cât și gustos. Odată cu Revoluția s-a produs o schimbare în comportamentul alimentar în România. Asta, în știința nutriției ,se numește tranziția nutrițională. S-a schimbat chimia alimentelor și așa a apărut fast-food-ul. Nevoia de conservare cât mai lungă a alimentelor a dus la apariția aditivilor alimentari, cunoscuți sub numele de E-uri.
Medicii avertizează că microparticulele de plastic sunt la ora actuală cele mai periculoase. Odată ingerate rămân pentru tot restul vieții în corp și pot duce la patologii severe.
În concluzie, este indicat să citim cu atenție eticheta produselor. Verificăm ca numărul de E-uri să nu fie mai mare de trei. Sarea, zahărul și grăsimile nu trebuie să fie în cantități mari. La băuturi este indicat să le consumăm din recipiente de sticlă.
România este printre primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența cancerului, obezității și diabetului zaharat.
