Patru țări din Europa Centrală și de Est, printre care se numără și România, alături de Slovaci, Polonia și Ungaria, nu au reușit să își coboare nivelul inflației sub 10%, având, la jumătatea acestui an, peste această valoare, relevă o analiză care se bazează pe datele oferite de Trading Economics.
Inflația din România, Ungaria, Slovacia și Polonia nu a putut fi coborâtă sub nivelul de 10% în prima jumătate a anului 2023. Opuse acestor țări le sunt Spania și Grecia, unde inflația a coborât sub nivelul de 2%, relevă aceeși analiză.
Inflația la nivel European
Atunci când se discută despre inflație la nivelul tuturor țărilor care fac parte din Uniunea Europeană, nivelul înflației era de 6,4% în luna iunie a anului 2023, iar în zonele în care moneda folosită este euro, inflația scade la 5,5%. În acest fel, cu toate că problema inflației se regăsește la nivelul întregii Europe, modul în care prețurile cresc se diferențiază foarte mult între Vest și Est. Mai concret, țările care sunt bogate și în care salariile le depășesc cu mult pe cele din România, anunță că prețurile vor crește cu valori de minim o cifră.
Situația nu prezintă nici o noutate, deoarece în regiunea în care se află și România prețurile au urcat încă de la începutul crizei economice mai mult decât au crescut în partea de Vest. Totodată, acest lucru nu se limitează la această zonă, deoarece se întâmplă și în țările baltice, iar motivul pe care specialiștii l-au invocat, în privința tuturor, era apropierea față de războiul ruso-ucrainean. Totuși, între timp, în Estonia, Letonia și Lituania inflația a ajuns să scadă până la 8-9%, cu o viteză mai mare decât a României.
În luna iunie a acestui an, Institututl Național de Statistică a raportat că în România inflația era de 10,2%, mai scăzută decât era în luna mai a acestui an, mai exact 10,6%. Cu toate că s-a înregistrat o scădere a nivelului inflației de la o lună la alta, viteza nu este una prea mare.
Puterea de cumpărare a scăzut
Atunci când se discută despre cum resimte cumpărătorul inflația, primul contact al acestuia are loc la la raft, mai ales la cumpărăturile de alimente, băuturi și bunuri de larg consum, lucru pe care ajung aproximativ o treime din banii pe care românii îi câștigă.
Prețurile au crescut, pentru unele produse, în ultimii 2- 3 ani cu până la 50% mai mult, relevă informațiile din piață, lucru pe care consumatorii l-au resimțit acut, deoarece salariile acestora nu țin pasul cu ritmul în care cresc prețurile. Acest lucru fiind dat, a scăzut și puterea de cumpărare a cetățenilor, adică oamenii nu și-au mai putut cumpăra ce își cumpărau anterior. Chiar dacă inflația scade, acest lucru nu înseamnă că și prețurile vor coborâ, ci doar că nu vor mai crește într-un ritm atât de alert.
„Din noiembrie, preţul la energie a început să coboare, dar acest declin nu a fost corelat cu altele. Nu m-a anunţat nimeni de vreo ieftinire. Din tot ce cumpărăm noi în volume mari – sticle, dopuri, etichete, furniruri – la nimic nu am văzut scăderi de preţuri“, a declarat Dan Balaban, cofondator al companiei producătoare de vin, Davino, conform stiripesurse.ro
