Potrivit documentului oficial al Ministerului Finanțelor, se estimează că România ar reuși să îndeplinească doar o parte din granturile PNRR. Astfel România ar putea încasa până la sfârșitul lui 2023 doar 1.9 miliarde de euro din cele 3 miliarde pe care ar fi putut să le adauge bugetului de stat.
În ciuda faptului că pe data de 14 aprilie, șeful statului declarase în cadrul unei întruniri de la Palatul Cotroceni că a negociat „patru zile și patru nopți” pentru o sumă de 80 de miliarde de euro de la Bruxelles.
Coaliția ia în calcul doar 1.9 de miliarde de euro de la PNRR
Coaliția de guvernare ia în calcul doar suma de 1.9 miliarde de euro, pentru că s-a ajuns la concluzia ca țara noastră nu poate ajunge să îndeplinească toate jaloanele PNRR în timp util.
Astfel, se vor pierde două plăți semnificative, una de 1.3 miliarde de euro din cauza jaloanelor de la energie și încă una de 3.2 miliarde din cauza neîndeplinirii reformei pensiilor speciale.
Ministerul Finanțelor Publice a făcut public pe site-ul lor documentul ce se referă la evoluția fluxurilor financiare dintre România și UE de la data de 3 martie a anului acesta.
Din documentul publicat reiese că Palatul Victoria are probleme mari în ceea se privește implementarea PNRR și atragerea de fonduri alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Ce arată de fapt estimarea Ministerului de Finanțe
Potrivit documentului publicat, probleme au fost înregistrate în întreg programul Next Generation UE. Estimările făcute pentru anul 2023 sunt sumbre, din patru jaloane, conducerea va pitea realiza unul singur.
Pentru programul de Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei, țara noastră nu va reuși să primească nici un ban. La fel și pentru Fondul european pentru dezvoltare rurală și Fondul pentru o tranziție justă.
Singura estimare pozitivă a anului 2023 ar putea fi cea cu privire la accesarea sumei de 1.9 miliarde de euro din componenta de granturi ale Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Aceasta sumă de 1.9 miliarde de euro are însă două semnificații distincte. Prima este că Ministerul Finanțelor nu se așteaptă ca Ministerul Energiei să îndeplinească jaloanele restante în termen de 6 luni, care este perioada pe care aceștia o au la dispoziție pentru a recupera întârzierea îndeplinirii unui jalon.
O a doua semnificație este că Ministrul Finanțelor nu se așteaptă ca Comisia Europeană să aprobe anul acesta o eventuală cerere de plată numărul trei.
Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, țării noastre i-au fost alocate pentru PNRR aproape 30 de miliarde de euro, mai exact 29.17 miliarde. Structura acestor alocări arată astfel: 14,248 de miliarde de euro în granturi și 14,935 miliarde de euro în credite.
Cele 29,2 miliarde euro menționate de oficialii români sunt exprimate în euro la valoarea din 2018, dar plățile se vor face în prețuri curente, adică vor fi mai mari, fiind actualizate cu inflația. În plus, PNRR reprezintă doar o componentă a instrumentului NGEU, sumele alocate României pe celelalte componente urcând valoarea total accesibilă la 32,63 miliarde euro.
Realitatea a fost cosmetizată de către oficiali
Începând cu luna ianuarie a anului în curs, multe organizați media au atras atenția asupra problemelor de implementare ale PNRR. Ministrul Investițiilor și al Proiectelor Europene a fost însă singurul care a admis, într-un final, că lucrurile nu stau tocmai bine, potrivit cursdeguvernare.ro.
„Ce vă pot spune, din punctul meu de vedere şi al PSD, am văzut că, referitor la cererea de plată numărul 2, deja lucrurile au depășit un moment critic. Am primit semnale de la Comisie că este acceptată cererea de plată numărul 2 şi cred că se va da şi un termen de 6 luni să se închidă ce mai este în discuție în acest moment.
Sunt două sau trei jaloane pe care le negociază în continuare Ministerul Fondurilor cu Comisia. Deci, e un lucru foarte bun. În acest moment, pentru mine şi pentru PSD prioritatea numărul 1 este să închidem o dată pentru totdeauna discuția în cea ce privește pensiile speciale”, spunea Marcel Ciolacu pe 23 februarie.
