Peste o zecime dintre tinerii din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, nu desfășurat activități de educație, formare sau muncă în anul 2022. Datele publicate de către Eurostat arată faptul că tinerii din România care nu fac nimic reprezintă aproximativ 19,8% din totalul acestei generații.
Astfel, potrivit datelor publicate recent de către Eurostat, în decursul anului trecut, o treime din statele membre se situau sub ținta propusă pentru anul 2030, adică o proporție a NEETs de 9 puncte procentuale, care înseamnă 4,2% pentru Țările de Jos, 5,7% pentru Suedia, 7,2% în Malta, 7,4% în Luxemburg, Danemarca cu 7,9%, Portugalia cu 8,4%, Slovenia cu 8,5%, Germania cu 8,6% și Irlanda cu 8,7%.
Tinerii care se încadrează în standardul european NEEts sunt aceia care au vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, sunt înregistrași la ANOFM sau AJOFM, și care se reîntorc la educație sau formare cu ajutorul programelor de tip „a doua șansă”. Aceștia sunt majoritari din categorii defavorizate.
În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene există diferențe de NEETs în rândul sexelor. În 2022, 13,1% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din UE erau NEETs, iar bărbații cu aceleași vârste din UE care erau NEETs, ajungeau doar la 10,5%.
Țările de Jos au cea mai mică proporție de NEETs
Țările de Jos au cel mai mic procent de NEETs în ambele cazuri, 3,8% pentru băieți și 4,6% pentru fete.
Pe de altă parte, Italia cu 17,7% și România cu 25,4%, au înregistrat cele mai mari rate de NEETs în rândul tinerilor. La nivelul UE, în 2022 erau cu 1,4 puncte procentuale mai puțini tineri decât în 2021 care nu erau nici la școală, nici angajați. Rata NEETs în UE a scăzut cu 4,3 puncte procentuale în ultimii zece ani, de la 16% în 2012 la 11,7% în 2022.
Irlanda a înregistrat o scădere de 12,9 puncte procentuale a proporției de NEETs între 2012 și 2022, urmată de scăderi de 11,4 puncte în Grecia, 9,6 puncte în Bulgaria și 9,5 puncte în Spania. Cu toate acestea, în două state membre, România și Austria, procentul de NEETs a crescut între 2012 și 2022. În România s-a înregistrat o majorare procentuală de 0.5%, iar în Austria de 0.9%.
Programele educaționale „a doua șansă”
Programul educațional „A doua șansă” va fi deschis tinerilor care beneficiază de asistență socială și care nu merg la școală. Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, aceștia ar urma să fie sprijiniți în găsirea unui loc de muncă. În document se precizează că cei care vor refuza nu vor mai fi eligibili pentru ajutor social.
În expunerea de motive au fost adăugate prevederi referitoare la înscrierea persoanelor apte de muncă care beneficiază de asistență socială în programul educațional „A doua șansă”. Comunicarea de către inspectoratele școlare a posturilor vacante a servit drept bază pentru sugestiile agențiilor de ocupare a forței de muncă.
În cazul refuzului unui loc de muncă, neparticiparea va duce la încetarea asistenței sociale și la o restricție de 12 luni privind solicitarea de noi drepturi. Proiectul de lege prevede că inspectoratele școlare pot aproba, dacă este cazul, o creștere a numărului de participanți la grupele existente sau înființarea de noi grupe pentru anul școlar următor, dacă numărul persoanelor apte de muncă care primesc asistență socială depășește numărul de locuri disponibile pentru programul educațional „a doua șansă”, potrivit Agerpres.
