În urma reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (EcoFin), în care s-a adoptat propunerea REpowerEU, statul român a reușit să atragă aproximativ 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independenţă energetică şi combaterea sărăciei energetic. Această directivă a Uniunii Europene are ca scop reducerea dependenței de gazele și petrolul rusesc. Evenimentul, la care au participat toți miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană, a avut loc în cursul zilei de marți la Luxemburg.
Printre oficialitățile prezente s-a numărat și ministrul Finanțelor din România, Adrian Câciu. Acesta a oferit mai multe detalii despre fondurile europene la care va avea acces țara noastră.
„Adoptarea în Consiliul Ecofin a propunerii REPowerEU demonstrează ce înseamnă, de fapt, solidaritatea UE şi reacţia rapidă, fermă şi coordonată la crizele suprapuse cu care ne confruntăm. România va fi a şasea beneficiară din UE a noilor fonduri alocate prin REpowerEU, cu o anvelopă de aproximativ 1,4 miliarde euro. Fondurile vor fi asigurate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente Fondului de Inovare (75%) şi din devansarea licitării certificatelor ETS alocate naţional aferente perioadei 2027-2030 (25%). În timpul negocierilor, suma obţinută de România practic s-a dublat, faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene din luna mai anul acesta, când alocarea era de aproximativ 720 de milioane de euro”, a susținut ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, într-un comunicat al instituției pe care o conduce, potrivit celor de la Digi 24.
Noul regulament al EcoFin ne oferă mai multe oportunități
Totodată, potrivit ultimelor modificări aprobate ale regulamentului Consiliului Ecofin, România poate integra în noul capitol REpowerEU mai multe măsuri privind independenţa energetică din variant inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, noul regulament oferă posibilitatea combaterii sărăciei energetice prin finanţarea unor scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate.
„În acelaşi timp, se prevede posibilitatea acordării unor prefinanţări pentru statele membre care solicită acest lucru, în marja unui plafon de un miliard de euro pentru toate statele UE. Am speranţa că votul de astăzi din Consiliul Ecofin va accelera adoptarea Regulamentului privind REpowerEU şi în Parlamentul European, astfel încât să ne permită mai multe investiţii care să conducă la creşterea independenţei energetice şi la combaterea sărăciei energetice. În acelaşi timp, adoptarea REpowerEU va facilita şi actualizarea rapidă a Planurilor de Redresare şi Rezilienţă”, a mai completat Adrian Câciu.
Ciucă se laudă cu performanțele obținute prin PNRR
Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a susținut marți o conferință de presă, în care a scos în evidență faptul că Guvernul a reușit să deschidă mai multe linii de finanțare din PNRR în domenii diverse, printre care: eficiență energetică, infrastructură sau modernizarea instituțiilor publice.
„Faptul că am reușit în ultimele luni să deschidem linii de finanțare din PNRR în mai multe domenii, eficiență energetică, infrastructură de transport și educativă, modernizarea instituțiilor publice, este dovada faptului că lucrurile merg în direcția bună. Finanțările europene și naționale și dinamica atragerii lor oferă obiectivelor noastre sociale și guvernamentale perspective certe de realizare. Planul Național de Redresare și Reziliență, principalul plan de reformă și investiții al României pentru următorii patru ani, este corelat cu noile strategii sectoriale, cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Valorificăm oportunitățile oferite de resursele europene atât prin exercițiul bugetar precedent, cât și prin noul cadru multianual”, a spus Ciucă.
Premierul a susținut aceste declarații în cadrul ceremoniei de semnare a contractelor pentru Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România şi Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat”. Aceste investiții au fost finanțate prin PNRR.