În luna noiembrie a anului trecut, România a înregistrat, o creștere a prețurilor producției industriale de 44,8% față de aceeași perioadă din 2021.
Conform statisticilor Eurostat, saltul înregistrat de prețurile producție industriale plaseză România pe locul trei în clasamentul statelor membre. Țara noastră este devansată la acest capitol de Ungaria, cu 63,5%, și Letonia, cu 51,2%.
Conform sursei citate, evoluția preţurilor producţiei industriale în UE a influenţată în special de saltul de 56% al preţurilor la energie, creşterea preţurilor la bunurile de folosinţă imediată (17,1%), a preţurilor bunurilor intermediare (15,5%) şi a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată (9,7%).
Clasamentul la poarta fabricii
Italia conduce cu 3,3% în topul celor mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor, urmată de Suedia (cu 2,7%) şi Irlanda (2,4%). La polul opus, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Bulgaria (-12,6%), Slovacia (-11,6%) şi Grecia (-6%).
România avut un avans de 1% în noiembrie, în scădere față de luna anterioară, când înregistrase o creştere de 2,6%.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este un indicator al inflaţiei monitorizat de Banca Centrală Europeană în fiecare țară. În noiembrie, evoluția acestora a fost influențată de scăderea cu cu 1,9% a preţurilor la energie şi cu 0,4 la bunurile intermediare, precum și de creșterea cu 0,2% înregistrată de bunurile de folosinţă îndelungată şi 0,6% pentru cele la bunurile de folosinţă imediată.
Previziunile CE pentru România
Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România prevăd că economia urmează să încetinească anul acesta, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2 % în următorii ani. Principalii factori care vor alimenta această evoluție vor fi inflația în urcare, înăsprirea condițiilor financiare și urmările războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia Europeană preconizează că inflația va fi la un nivel ridicat în România și în 2023, înainte de a scădea în 2024. Pe măsură ce inflația continuă să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale gospodăriilor populației, estimărle sunt că în trimestrul I al anului 2023 activitatea economică va continua să se contracte.
Șomajul se va menține la aproximativ 5-6 %, iar deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024, scrie Ceccar Business Magazine.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real al României va înregistra o creștere de 1,8 % în 2023 și de 2,2 % în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.
