Cea de-a unsprezecea ediție a Tabloului de bord al UE privind justiția, care are ca scop evaluarea stării justiției în statele membre în conformitate cu trei standarde – eficiență, calitate și independență a justiției – a fost publicată de Comisia Europeană.
În majoritatea țărilor membre, toate cele trei componente se îmbunătățesc anual, potrivit concluziilor raportului din acest an. Informațiile conțin date specifice precum durata proceselor și percepțiile generale asupra sistemului juridic.
Cum stă România?
Între 75 și 85% din populația Finlandei, Danemarcei, Austriei, Germaniei, Luxemburgului și Suediei atestă independența sistemului judiciar.
Bulgaria, Polonia și Croația au obținut cele mai mici scoruri, sub 30%. Cu 51% din populația din România mulțumită, 38% nemulțumită, iar restul populației nu are nicio opinie, situația pare a fi echilibrată.
Populația din 18 țări ale UE consideră că presiunea politică reprezintă cel mai mare pericol pentru justiție. Cu toate acestea, problema este în principal de natură economică pentru români. În națiuni precum Danemarca, Estonia sau Letonia, un proces în primă instanță durează în medie mai puțin de 50 de zile, ceea ce reprezintă un timp relativ scurt.
Spania, Portugalia și Cipru se află la cealaltă extremă a spectrului, cu o medie de 650 până la 950 de zile. În cazul României, scorul este de 150 de zile.
Conform mediei ultimilor ani, cazurile de spălare a banilor din Slovenia, Malta, Spania și România sunt judecate în instanță în medie între 700 și 900 de zile. Estonia și Suedia se află la celălalt capăt al spectrului, cu mai puțin de 150 de zile.
În Slovenia, procesele de luare de mită vor dura aproximativ 800 de zile în 2021, în comparație cu mai puțin de 100 de zile în Bulgaria și Danemarca. Cu o medie de aproximativ 425 de zile, România se situează în centru.
Cu 77% dintre judecătorii Curții Supreme de Justiție care sunt femei, România se află pe primul loc, urmată de Lituania, Luxemburg și Bulgaria, toate cu peste 70%. Malta, Republica Cehă și Polonia se află la celălalt capăt al spectrului, cu mai puțin de 20%.
Cât cheltuiesc românii pe avocați?
Luxemburgul se află în fruntea listei națiunilor care cheltuiesc cel mai mult pe onorariile avocațiale, cheltuind 250 de euro de persoană, urmat de Germania și Irlanda, ambele cu peste 150 de euro.
România, Lituania și Cipru se află la celălalt capăt al spectrului, cu prețuri sub 55 de euro. Cu toate acestea, atunci când se compară ponderea bugetului național, Bulgaria cheltuiește mai mult de 0,7% din PIB, în timp ce Cipru, Danemarca și Irlanda cheltuiesc mai puțin de 0,2%. Efectul României este de 0,45%, la fel ca în Germania și Ungaria.
Croația și Slovenia au aproape 45 de judecători la 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă cea mai mare cantitate. Sub 10 persoane sunt cei mai puțini în Malta, Danemarca și Irlanda. În România, există 24 de judecători la 100.000 de persoane.
Cu același raport, Luxemburg, Cipru și Spania au între 400 și 500 de avocați fiecare, în timp ce România se află în partea de jos a listei, cu aproximativ 120 la 100.000 de persoane, potrivit Europa.eu.