Oficiul European de Statistică a publicat date care arată că rata anuală a inflației în zona euro este de 8,6% în luna iunie, aceasta fiind în creştere de la 8,1%, valoarea înregsitrată în mai. În Uniunea Europeană, a urcat de la 8,8% la 9,6%.
În momentul de față, țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflației sunt Estonia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Polonia şi România, potrivit Eurostat. Comparativ cu situaţia din mai, rata anuală a inflaţiei a scăzut în două state membre şi a crescut în 25 de ţări ce fac parte din Uniune.
Situația din România arată foarte rău. Rata anuală a inflaţiei a crescut până la 13% în iunie, de la 12,4% în mai. În iunie 2021, aceasta era de 3,5%.
Cele mai afectate state
Luna trecută, inflația a făcut ravagii, având o rată anuală foarte ridicată în Estonia (22%), Lituania (20,5%), Letonia (19,2%), Bulgaria (14,8%), Polonia (14,2%) şi România (13%). La polul opus, ţările membre UE cu cea mai redusă inflaţie sunt: Malta (6,1%), Franţa (6,5%) şi Finlanda (8,1%).
BCE se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 6,8% anul acesta, faţă de prognoza precedentă de 5,1%. În 2023 şi 2024, inflaţia ar urma să se situeze la 3,5% şi, respectiv, 2,1%, peste ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Energia în zona euro a suferit cea mai mare creștere, având cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor. S-a înregistrat o majorare de 4,19 puncte procentuale, urmată de preţurile la alimente, alcool şi tutun, care au crescut cu 1,88 puncte procentuale, şi preţurile bunurilor industriale neenergetice, care au înregistrat un avans de 1,15%.
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea de la 4,4% până la 4,6%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Deficitul bugetar în PIB
Conform previziunilor economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2022 publicate într-un raport efectuat cu privire la progresele înregistrate de țările din UE în vederea adoptării euro, se așteaptă o scădere a ponderii deficitului bugetar în PIB în majoritatea țărilor în 2022 și 2023. Cu toate acestea, se anticipează că aceasta va depăși, în 2023, valoarea de referință în Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria. În anul 2021, ponderea datoriei publice în PIB s-a situat între 20% și 40% în Bulgaria și Suedia, a atins valori între 40% și 60% în Polonia, Republica Cehă și România, depășind valoarea de referință de 60% în Croația și Ungaria.
În 2022 și 2023, se anticipează o reducere a ponderii datoriei publice în PIB în patru dintre țări ca urmare atât a ameliorării activității economice, cât și a eliminării treptate a măsurilor fiscale adoptate ca răspuns la pandemia de COVID-19. Se estimează că soldurile bugetare vor fi afectate de noile măsuri adoptate ca răspuns la prețurile ridicate ale produselor energetice și la războiul ruso-ucrainean.