Seceta și uscarea pământului reprezintă o mare problemă la nivel național. Agricultorii privesc neputincioși cum terenurile pe care le-au cultivat ani la rând și care i-au ajutat să-și câștige pâinea devin acum din ce în ce mai uscate. „România se usucă” treptat, iar o mare parte a suprafețelor arabile sunt acum nefuncționabile. Acest fenomen de aridizare a pământului are un impact major asupra economiei țării. Producția internă scade, iar fermierii nu mai au materia primă cu care să-și desfășoare activitatea.
Producătorii sunt extrem de îngrijorați că acest fenomen de deșertificare a suprafețelor arabile, care se manifestă în anumite zone, ar putea treptat să se extindă. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, pierderile ar fi uriașe, iar România s-ar afla într-o situație fără precedent. Pământul se usucă treptat, dar ritmul este unul destul de accelerat.
Risc de deșertificare a pământului
Pământul României se usucă treptat. Mai bine de o treime din suprafața arabilă a țării este încadrată la risc de aridizare, chiar posibilă deșertificare. Aceste date provin din cadrul unui studiu realizat de Ministerul Mediului, ce are în vedere măsurarea impactului secetei asupra terenurilor arabile din țară. Astfel, conform acestor date, cele mai afectate zone de secetă se regăsesc în județele Olt, Dolj și Mehedinți. Agricultura se va practica din ce în ce mai greu pe anumite terenuri arabile, fiind un lucru extrem de grav și îngrijorător. Există la momentul actual peste 800.000 de hectare pe care se practică agricultura și care de asemenea, sunt destul de afectate de acest fenomen natural.
Conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, la acest moment, peste 11,2 milioane de hectare de teren agricol pot fi afectate de degradare, având la nivel de cauză aridizarea, suportarea unor temperaturi extrem de ridicate și chiar fenomenul de deșertificare. Din acest număr total, peste 7.5 milioane de hectare, adică 66,8% au un risc ridicat de uscare. În cadrul zonelor agricole, există risc mare și moderat de a fi prada aridizării în Câmpia de Vest, fiind afectate 1,5 milioane de hectare, adică 13,3%. În cazul hectarelor din Podișul Transilvaniei, un procent de 6,1% se află în risc moderat de uscare.
O situație mai gravă se desfășoară în Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea, unde există un risc mare de aridizare a terenurilor agricole, fiind afectate aproape 6,4 milioane de hectare. Conform specialiștilor, Dobrogea reprezintă o zonă „semi-aridă”. Astfel, se încadrează la risc ridicat la nivelul a peste 251.800 ha, fiind de asemenea găsite terenuri cu risc mare sau ridicate, ce ocupă 529.700 hectare, respectiv 18.500 de ha. Așadar, deși Dobrogea ocupă o suprafață afectată redusă (7,1%), este încadrată la risc major.
Tipurile de teren cu risc major
Conform listei tipurilor de terenuri cu risc ridicat de aridizare sau deșertificare, sunt în pericol aproximativ 8 milioane de hectare de teren arabil, adică 33,7% din suprafața totală a țării. 150.700 de hectare de pajiști și pășuni, precum și 21.400 de hectare de culturi perene sunt, de asemenea, în pericol. Olt, Dolj și Mehedinți sunt cele mai afectate, cu 65%, 66% și, respectiv, 30% din terenurile arabile respective aflate în pericol.
Potrivit datelor analizei, problemele cauzate de deșertificare și degradarea terenurilor devin tot mai frecvente la nivelul UE. În timp ce terenurile se degradează în toate țările Uniunii Europene, riscul de deșertificare este din ce în ce mai mare, în special în zone precum sudul Europei și în regiunile din Bulgaria sau România care se învecinează cu Marea Neagră, conform Economica .
