Criza climatică globală reprezintă o reală problemă. Aceasta a atins un punct critic, indicând o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48 grade Celsius. De asemenea, și România resimte aceste schimbări prin intensificări ale valurilor de căldură.
Astfel, în prezent, țara noastră se luptă cu episoadele de secetă extremă. Temperaturile extreme din ultima perioada și seceta severă au afectat puternic sectorul agricol. Ca urmare, au fost înregistrate hectare întregi de culturi distruse.
România resimte schimbările climatice
Cu toate acestea, din nevoia de a schimba ceva, ONU a lansat un nou avertisment. Conform acestuia, dacă nu vor fi luate măsuri drastice temperatura globală va crește cu peste 3 grade Celsius până la finalul acestui secol.
În acest an, pragul de 1,5 grade, stabilit prin Acordul de la Paris, a fost depășit în mod repetat. Ca urmare, aceste evenimente climatice au înregistrat deja efecte negative asupra ecosistemelor și societății. De altfel, în ceea ce privește țara noastră, România a înregistrat intensificări majore ale valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. În majoritatea regiunilor, aceste intensificări au cunoscut prelungiri semnificative de 10-15 zile.
De asemenea, situația din prezent indică o continuare ascendentă până la finalul secolului, având efecte negative asupra sănătății publice și a economiei. Conform unui raport despre schimbările climatice din România, această creștere a temperaturilor medii cu aproximativ 1,2 grade Celsius a dus la schimbări ale valurilor de căldură.
„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris. Acest lucru a semnalat direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul. Acesta va avea un impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ. Astfel, majoritatea regiunilor au înregistrat prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, se prezintă în rezumatul unui raport.
Numărul orelor cu stres termic se va dubla
Fizicianul Bogdan Antonescu a precizat că valurile de căldură din țara noastră sunt tot mai frecvente. De asemenea, acestea au o durată mai mare și un impact mult mai semnificativ din punct de vedere social și economic. Fizicianul a mai explicat că dacă nu vor fi luate măsuri pentru a diminua aceste fenomene vor fi înregistrate pierderi economice din ce în ce mai mari.
Cu toate acestea, în anul 2050, în București valurile de căldură vor avea o durată medie de 12 zile. De asemenea, numărul orelor cu stres termic se va dubla comparativ cu 2023.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente și mai intense. De asemenea, acestea au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile. De asemenea, există posibilitatea ca numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, a avertizat fizicianul, potrivit g4media.