Stocul de masă lemnoasă în pădurile României se ridică la 2,3 miliarde de metri cubi, dar deși producem de trei ori mai mult decât consumăm, ne confruntăm în continuare cu sărăcia energetică.
Este una dintre concluziile unei analize a Asociației Profesionale a Industriei Lemnului – Prolemn.
Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns aproape 150 de agenți economici din silvicultură, fabricarea mobilei, dar și reprezentanți din instituții publice sau ai unor organizații neguvernamentale.
Cum e la noi
88% dintre ei sunt de părere că sectorul lemnului traversează o perioadă de criză generată de o combinație de factori: prețurile prea mari, volumul redus al ofertei, dar și al cererii, precum și costurile de producție tot mai ridicate.
Acest cumul de factori a determinat reducerea cu o treime a producției industriale și a ridicat prețurile cu aproape 70% în ultimii doi ani, iar unul dintre efecte a fost criza lemnului de foc din iarna trecută, resimțită în cele peste 3,5 milioane de gospodării din România.
Potrivit președintelui Prolemn, Cătălin Tobescu, ne confruntăm cu sărăcie energetică în contextul în care jumătate din gospodării depind de lemnul de foc și nu au alternative, iar de 30 de ani se vehiculează soluții bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investițiile în comunitățile rurale lipsesc aproape cu desăvârșire. Prolemn este o entitate non-guvernantală, constituită în 2020 și care are în prezent 35 de membri companii din industria de prelucrare a lemnului.
Ce zice Europa
Autoritățile locale invită Comisia Europeană să propună obiective concrete pentru reducerea sărăciei energetice până în 2030 și eradicarea ei până în 2050
Sărăcia energetică este o mare provocare societală, având impact direct asupra sănătății și afectând aproximativ 54 de milioane de cetățeni europeni ( CE ). Prețurile ridicate ale energiei, veniturile mici și locuințele izolate necorespunzător, umede și nesănătoase sunt cauze ale ratei crescute de sărăcie energetică.
Prețurile la energia electrică au crescut semnificativ în majoritatea țărilor în ultimul deceniu, ceea ce, în combinație cu criza economică și financiară recentă și cu performanța energetică slabă a parcului imobiliar din Europa, a provocat îngrijorări tot mai mari legate de sărăcia energetică în Europa.
În jur de 11 % din populația din UE – 54 de milioane de cetățeni europeni – sunt afectați de sărăcia energetică. Și totuși, majoritatea țărilor din UE nu au încă indicatori pentru identificarea sau cuantificarea consumatorilor vulnerabili de energie și nu direcționează în mod corespunzător măsurile împotriva sărăciei energetice.
Un aviz-alertă
Deosebit de îngrijorat de sărăcia energetică, Comitetul European al Regiunilor a adoptat în unanimitate Avizul pe tema „Guvernanța pe mai multe niveluri și cooperarea intersectorială pentru combaterea sărăciei energetice”.
Avizul include o serie de propuneri, printre care dezvoltarea în continuare a definiției europene a sărăciei energetice, investiții specifice în eficiența energetică, o revizuire a pieței unice care să ofere prețuri scăzute la energia pentru gospodării și obiective cu calendar precis de eliminare a sărăciei energetice.
Raportoarea Kata Tüttő (HU-PSE) , reprezentantă a Consiliului Local al Sectorului 12, Budapesta, a afirmat: „În prezent, peste 50 de milioane de cetățeni europeni sunt nevoiți să aleagă între încălzire și mâncare, trăind în sărăcie energetică. Acest lucru are efecte grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor și știm că femeile sunt mult mai afectate. Dreptul la energie curată și la prețuri accesibile – inclus în obiectivul de dezvoltare durabilă 17 – ar trebui garantat fiecărui cetățean european. Prin mobilizarea investițiilor în eficiența energetică pentru renovarea parcului imobiliar din Europa și prin crearea unor sisteme adecvate de protecție socială și a unei piețe unice funcționale și competitive care să ofere prețuri scăzute la energie pentru consumatori, UE va aduce beneficii directe cetățenilor și le va demonstra valoarea sa adăugată. O tranziție energetică și climatică care nu lasă pe nimeni în urmă trebuie să înceapă cu eradicarea sărăciei energetice.”