Austria se alătură Olandei în ceea ce privește aderarea României în spațiul Schengen, deși, regimul de la Viena are interese economice uriașe în România. „Nu este timpul să votăm acum o prelungire dacă sistemul de frontieră externă nu funcționează” afirmația aparține minstrului de Interne, Gerhard Karner, citată de cotidianul vienez KURIER.
Se pare că Austria este îngrijorată de fluxul de refugiați care pătrund în Europa Centrală pe la punctele de frontieră din Balcani, potrivit datelor care au apărut în presa austriacă, peste 90.000 de migranți au fost reținuti de autorități, dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară UE.
Austria spune „NU” aderării României în Schengen
Declarația ministrului de Interne nu a fost pe placul fostului consul onorific al României la Viena și în landul Austria Inferioară, acesta și-a exprimat nemulțumirea astfel „ „În calitate de vechi prieten și cunoscător al României, nu pot decât să fiu surprins de declarația complet diplomatică și fără sens făcută de ministrul federal de Interne al Austriei.
România protejează frontieră externă mult mai bine decât de exemplu domnul Orban din Ungaria. Pentru domnul Ministru Karner, cea mai bună frontieră externă Schengen ar putea fi doar sediul ÖVP, partidul (său) popular, de guvernământ!”.
Săptămâna aceasta, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Este timpul să le urăm bun venit”, a declarat miercuri, la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
Autoritatea de la Bruxelles a făcut apel la statele UE să permită acestor trei state membre „participarea deplină” la spațiul Schengen. Votul ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea.
„Nu este momentul să votăm acum o extindere”
Acum, însă, rezistența față de acest pas este în creștere. Austria este și ea unul dintre opozanții extinderii, după cum a precizat pentru KURIER ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP). „Nu este momentul să votăm acum o extindere, dacă sistemul frontierelor externe nu funcționează”.
Factorul declanșator al rezistenței este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Mai mult de 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară din UE, potrivit Ministerului de Interne.
Prin urmare, extinderea va fi un subiect fierbinte la reuniunea specială a miniștrilor de interne de săptămâna viitoare. Mai ales în condițiile în care Croația ar urma să adere la spațiul Schengen. Cu toate acestea, nu va exista un vot special pentru Croația, deoarece președinția cehă a Consiliului dorește ca aderarea să fie votată doar în bloc.
Gerhard Karner: „Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat.” Spațiul Schengen include toate țările UE, cu excepția Bulgariei, Irlandei, Croației, României și Ciprului, precum și patru țări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
De regulă, la frontierele interne din spațiul Schengen nu se efectuează controale de identitate staționare. Mai ales după criza migrației din 2015, acest principiu a fost suspendat de mai multe țări, inclusiv de Austria. De exemplu, Slovenia se plânge de ani de zile că Austria continuă să extindă controalele la frontieră, scrie flux24.ro.
