Confruntat cu o provocare semnificativă, premierul Viktor Orbán trebuie să facă față dilemei majore dacă programul președinției Ungare a Uniunii Europene în 2024 va fi cu adevărat ,,orientat spre aderarea României la Spațiul Schengen”.
Aliatul său, cancelarul austriac Karl Nehammer, a blocat procesul de aderare al Bucureștiului pe baza argumentului că problema refugiaților rămâne nerezolvată. Cu toate acestea, presa austriacă dezvăluie că nu România este sursa problemei, ci contribuim la agravarea situației: majoritatea migranților neînregistrați care ajung în Austria provin din țara noastră.
România și Bulgaria sunt în continuare excluse din spațiul Schengen
Soluția europeană propusă, pe care Viena o condiționează pentru aderarea României, este împiedicată de poziția lui Orbán. Așadar, momentan granița dintre România și Ungaria rămâne sub control. Anul trecut, România și Bulgaria au încercat în zadar să devină membre ale acordului Schengen, deoarece Austria a folosit drept veto pentru intrarea Bucureștiului în acest spațiu la sfârșitul anului 2022. Zona Schengen permite aproape liberă trecere a frontierelor pentru cei patru sute de milioane de cetățeni din douăzeci și șapte de state europene.
În ceea ce privește Bulgaria, nu doar guvernul austriac, ci și cel olandez au considerat în decembrie că țara balcanică nu îndeplinește condițiile pentru aderare. Astfel, din cei trei candidați inițiali, doar Croația a obținut sprijinul unanim al statelor membre ale spațiului Schengen. Guvernul austriac condus de cancelarul conservator Karl Nehammer nu pare dispus să își schimbe abordarea anterioară, cum a reafirmat recent într-o declarație la Viena, ca răspuns la o întrebare din partea publicației germane Tageszeitung (taz.de).
Controlat de Partidul Popular Austriac (ÖVP) conservator , atât cancelarul cât și ministrul de Interne Gerhard Karner fac parte din ÖVP, iar Nehammer a fost de asemenea șeful Ministerului de Interne, iar ministerul de Interne determină poziția Austriei cu privire la chestiunile legate de controlul frontierelor. Conform acestora, până când problema refugiaților din Europa rămâne nerezolvată, atât românii cât și bulgarii vor fi excluși din spațiul Schengen.
Cu toate acestea, bulgarii au invitat pe cei doi politicieni austrieci în luna ianuarie a acestui an să inspecteze situația de la granița din ,,capetele turcești”. Această ,,vizită la frontieră” nu a modificat poziția Austriei. Situația este influențată semnificativ de rolul Ungariei și Poloniei, care blochează planurile Uniunii Europene, aceleași planuri pe care Viena le condiționează pentru aderarea Bucureștiului și Sofiei la Schengen.
Ungaria permite refugiaților să treacă granița
Acest aspect a fost dezvăluit de Oliver Das Gupta în cotidianul austriac Der Standard. Titlul articolului este sugestiv: ,,Prietenul lui Nehammer, Orbán, este coresponsabil pentru problema migrației din Austria”. În ciuda faptului că Ungaria continuă să permită refugiaților să se îndrepte spre Occident și a acceptat un număr redus de cereri de azil, liderii Österreichische Volkspartei (ÖVP) nu critică abordarea lui Viktor Orbán, ci mai degrabă îl susțin.
Acest lucru are loc în ciuda faptului că 80% dintre cei peste 100.000 de emigranți care au intrat ilegal în Austria anul trecut proveneau din Ungaria. Das Gupta susține această perspectivă prin faptul că Ministerul de Interne austriac menționează că ,,rutele de contrabandă trec în principal prin Serbia și Ungaria”.
Șaptezeci la sută dintre migranții admiși în Austria nu au fost înregistrați înainte în nicio altă țară europeană. Astfel, România se găsește într-o poziție complicată: chiar dacă este mai puțin atractivă pentru refugiați în comparație cu Ungaria și chiar dacă migranții aleg ruta „maghiară”, intrarea în spațiul Schengen este blocată de austrieci. Faptul că Ungaria este mai preferată de refugiați a fost semnalat recent de media publică austriacă ORF și a fost subliniat și de Ákos Hadházy.
Conform raportului original al postului de radio Ö1, parte a media publică ORF, există practic două moduri prin care migranții pot ajunge în Austria din Serbia. Frontierele dintre Croația și Serbia și dintre Bosnia și Serbia nu sunt abordate în mod eficient de austrieci, iar aceasta nu reprezintă o rută majoră, deoarece conflictele sud-slave au facilitat trecerea ilegală a frontierelor pentru cei care se deplasează prin aceste zone.
Una dintre căile migranților trece prin Ungaria, iar cealaltă prin România. Cu toate acestea, potrivit Ö1, ruta prin România își pierde din ce în ce mai mult atractivitate pentru migranți, în ciuda justificării lui Nehammer pentru blocarea aderării Bucureștiului la Spațiul Schengen. Atât site-urile Ö1 cât și ORF evidențiază că Nehammer a încercat să colaboreze cu cele două țări prin care trece ruta preferată de refugiați, Ungaria și Serbia. În luna iunie, de exemplu, cancelarul l-a invitat pe ,,populistul de dreapta Viktor Orbán” și pe președintele sârb să consolideze cooperarea dintre cele trei țări în vederea oprii migrației.
Viktor Orbán și Aleksandar Vucic au avut strategii și acțiuni diferite în gestionarea situației migranților
Der Standard observă că Orbán și Aleksandar Vucic au abordat situația în mod diferit: în timp ce sârbii au impus restricții sau chiar au abolit călătoriile fără viză pentru țările care agravează problema migrației, Orbán a desfășurat ,,activități distructive”. Guvernul său a eliberat traficanți de persoane, chiar și Partidul Libertății din Austria (FPÖ), un partid puternic anti-imigranți și cel mai popular din Austria în prezent, a criticat această acțiune.
Conform Ö1, România a dezvoltat metode mai eficiente decât gardul înalt de patru metri al Ungariei. Poliția de frontieră română a instalat camere termice și drone și beneficiază de sprijin tehnic din partea organizației europene de supraveghere a frontierelor, Frontex.
,,Calea maghiară” a devenit mai atractivă și dintr-un alt motiv, conform Ö1. Acest lucru se datorează paradoxului în care Ungaria nu respectă standardele europene privind azilul. Refuzul de intrare nu funcționează în cazul Ungariei. Acesta este un motiv pentru care migranții o aleg, deoarece dacă sunt înregistrați inițial în România, spre exemplu, și ajung în Austria sau Germania, pot fi trimiși înapoi în țara care i-a înregistrat inițial, în special din cauza ,,regulilor Dublin”.
Cu toate acestea, regulile Dublin sunt funcționale între Austria și România: în 2022, austriecii au returnat 94 de persoane înapoi în România, cu o tendință crescătoare, potrivit ORF. Refugiații nu pot fi trimiși înapoi în Ungaria, unde instanțele europene au decis că drepturile omului ale refugiaților nu sunt garantate. Prin urmare, prin nerespectarea normelor europene, ORF indică faptul că Ungaria devine atractivă pentru refugiați, deoarece aceștia, în cazul în care reușesc să ajungă în altă țară din UE, nu sunt amenințați cu trimiterea înapoi în Ungaria, potrivit g4media.ro.
