Aceste rânduri nu sunt ironice ci doar subliniază noblețea poporului roman manifestată prin grija acordată cetățenilor săi, de a conecta familiile de români la o sursă comună și anume la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamnă că cineva ar fi neîndreptățit în a primi bani de la stat. Este posibil să fie neîndreptățit prin faptul că nu primește suficient. Unii primesc mai mult, alții mai puțin, după puterile statului ori după gradul de contributivitate al persoanei în cauză.
Cei care sunt conectați la bugetul de stat pot fi împărțiți în două categorii principale: angajați bugetari și beneficiari de prestații sociale.
A fi bugetar
A fi bugetar înseamnă, în general vorbind, a lucra în sectorul public, adică în instituții și organizații finanțate de stat. Angajații sunt plătiți din fondurile publice, ce provin din taxele și impozitele colectate de guvern.
Locurile de muncă ale bugetarilor includ, printre altele, funcționari publici, profesori, polițiști, medici din sistemul public de sănătate, lucrători în cultură și sport, militari și angajați ai administrațiilor locale și centrale.
La începutul anului 2024, statisticile reliefau faptul că, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a fost de 1.291.792, în ușoară scădere față de 2023.
https://www.capital.ro/cati-bugetari-sunt-de-fapt-in-romania-s-a-publicat-cifra-exacta.html
Beneficiarii de prestații sociale sunt persoane care primesc sprijin financiar de la stat, fără a fi angajați în instituții publice.
Pensionarii
Aruncând o privire în cotidian, găsim pensionarii, care fac parte din categoria persoanelor care beneficiază de asigurări sociale, mai exact de medicamente gratuite, internări și tratamente gratuite, transport local gratuit, transport cu CFR și autobuze / autocare parțial gratuit.
De asemenea, o parte dintre pensionari, beneficiază de completarea venitului din pensie cu sume care le asigură încadrarea în venitul minim de incluziune. Pensionarii care beneficiază de o pensie sub 2.000 lei, primesc ajutor social pentru încălzire și alimente, tot din bugetul de stat.
Aceștia nu sunt considerați bugetari în sensul strict al cuvântului, deoarece nu sunt angajați activi ai sectorului public. Bugetari îi putem numi pe acei pensionari care beneficiază de cumulul pensiei cu salariul, în cazul în care își continuă activitatea profesională într-o instituție de stat.
Pensiile sunt finanțate în mare parte din bugetul asigurărilor sociale, alimentat din contribuțiile angajaților și angajatorilor activi.
Datele furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, în luna februarie a acestui an, indică faptul că în România erau înregistrați un total de 4.756.438 de pensionari.
Toate aceste lucruri se întâmplă în contextul în care România are 8 pensionari la 10 salariați.
Asistații sociali, fac parte dintr-o categorie a politicilor publice și sociale, fără a fi considerați bugetari. Această categorie beneficiază de diverse forme de asistență socială oferită de stat pentru a le asigura un nivel minim de trai. Asistența socială este un sistem de suport destinat persoanelor și familiilor care se confruntă cu dificultăți economice și sociale, care împiedică asigurarea nevoilor de bază.
Conform datelor furnizate pentru Cotidianul Adevărul de către Ministerul Muncii la 23 aprilie 2024, în România erau 236.864 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce înlocuiește fostele ajutoare sociale.
La mititica
Persoanele aflate în detenție fac parte dintr-o categorie a populației aflată sub supravegherea și custodia sistemului de justiție penală. Acestea sunt deținute în instituții de detenție precum închisori sau centre de reeducare, în funcție de natura și gravitatea infracțiunilor comise.
Deținuții nu sunt considerați bugetari și nu se încadrează în categoriile obișnuite beneficiare de asistență socială, dar statul este responsabil de întreținerea și supravegherea lor.
Ministrul Justiției a declarat la finele anului 2023, cu prilejul vizitei la Penitenciarul Rahova, că, în acest moment, în sistemul penitenciar din România, avem un număr de 23.555 de deținuți.
Datele oferite de către Administrația Națională a Penitenciarelor, arată că astăzi, 8 iunie 2024, sunt 24.106 persoane private de libertate.
https://anp.gov.ro/blog/lnk/statistici/
Renta viageră agricolă este un venit anual plătit unei persoane în schimbul cedării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau a arendării acestora.
Această formă de sprijin financiar este destinată în special fermierilor în vârstă care doresc să se retragă din activitatea agricolă și să asigure transferul exploatațiilor lor către arendași capabili să gestioneze și să utilizeze eficient terenurile.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează la finalul anului 2023 că a efectuat plata sumei de peste 30 milioane de lei, cuvenită sub formă de rentă viageră agricolă aferentă anului 2022, pentru un număr de peste 4.000 rentieri / beneficiari.
Oameni bătuți de soartă
Persoanele cu dizabilități care sunt angajate în instituții publice și primesc salariul din bugetul de stat pot fi considerate bugetari.
Cei care primesc ajutoare sociale sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, fără a fi angajați în instituții publice, nu sunt considerați bugetari, chiar dacă primesc o indemnizație. În acest sector sunt peste 860.000 de persoane cu dizabilități.
Euronews România, potrivit datelor Ministerului Muncii, ridică cifra la peste 900.000 de români care au fost încadrați într-un grad de handicap.
Totodată, în baza Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, beneficiază de indemnizație inclusiv însoțitorii persoanelor cu handicap grav.
Copiii care primesc alocație de stat nu sunt bugetari. Ei sunt beneficiari ai unui program de asistență socială destinat să sprijine familiile. Numărul acestora depășește 3,6 milioane.
Șomerii nu sunt bugetari, deoarece nu sunt angajați în sectorul public și nu primesc salarii pentru munca prestată. Ei sunt beneficiari ai unui program de sprijin financiar temporar, destinat să-i ajute să se întrețină în perioada în care își caută un nou loc de muncă.
Rata șomajului, potrivit Institutului Național de Statistică, în luna noiembrie 2023, a fost de 5,4%, iar numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) este de peste 440.000 de persoane.
https://romania.europalibera.org/a/rata-somajului-on-noiembrie-2023/32767209.html
Mai primesc indemnizații
- persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 386/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare;
- soțul supraviețuitor în baza Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
- persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, cu modificările și completările ulterioare;
- persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
- persoanele care se încadrează în dispozițiile Legii 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare (drepturi care se acordă invalizilor și accidentaților de război, urmașilor celor morți sau dispăruți în război, precum și urmașilor foștilor pensionari invalizi și accidentați de război);
- persoanele care se încadrează prevederilor Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată;
- persoanele care se încadrează prevederilor Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicată, cu modificările ulterioare;
Nu afectează bugetul
Conform datelor, numărul acestor persoane este destul de mic și nu afectează în mare măsură bugetul.
https://www.cnpp.ro/indemnizatii-acordate-in-baza-unor-legi-cu-caracter-special
Populația rezidentă la 1 ianuarie 2023 a fost de 19.054.548 persoane, arată datele Institutului Național de Statistică conform Tempo online matricea POP105A.
Conform datelor oficiale ale Ministerului de Externe, în 2021, în străinătate trăiau, cu reședință sau domiciliu, 5.705.942 de români, însă oficiali din Ministerul Românilor de Pretutindeni, indică faptul că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecați în afara frontierelor.
Unde ajungem
Numărul total al plăților din bugetul statului (nu al beneficiarilor), fie că sunt salarii / pensii / indemnizații / rente / sau orice altă formă, de la mic la mare, sare de 11.000.000, însă există persoane care se încadrează la mai multe categorii, fiind dublu sau triplu conectate la bugetul de stat.
Cel mai probabil sunt și alte categorii de venituri, încă neidentificate de mine, dar care sunt finanțate tot din bugetul de stat.
Astfel, numărul veniturilor pare a fi mai mare decât numărul persoanelor rezidente, după ce războiul migrațional ne-a înfrânt, ceea ce pare paradoxal, statistic vorbind.
Aceste informații statistice nu pot fi corelate în sistem real, atâta timp cât instituțiile statului nu au un sistem complet digitalizat al informațiilor. Consider că acest fenomen poate fi corectat prin digitalizarea integrală a instituțiilor statului și administrațiilor publice locale.
Mai mult, aș menționa că numărul bugetarilor și al celor care primesc ajutoare de la stat este variabil de la un an la altul în funcție de politicile publice guvernamentale.
În concluzie:
La cum pare situația, aproape că nu există familie racordată, într-o formă sau alta, la bugetul de stat, însă, pentru o situație exactă, instituțiile statului ar trebui să pună la dispoziția Institutului Național de Statistică aceste date, pentru a stabili numărul familiilor care nu beneficiază de nicio formă de sprijin din partea statului.
Astfel, bugetarii parcă nu mai par o categorie distinctă, privilegiată, discreditată pe alocuri, amestecându-se printre alte categorii, care beau apă din același izvor.
Închei apreciativ la adresa acestor politici publice, poate nu îndestulătoare, dar pe măsura posibilităților economice. Ele încearcă sa compenseze / recompenseze persoane care au pus cărămizi la construcția acestui stat. Sau care, din contră, nu mai pot contribui, din diferite motive.
Și poate n-aș fi scris aceste rânduri dacă un bun prieten, avocat, n-ar fi făcut un titlu de glorie din faptul că practică o profesie liberală. Și că nu este plătit de la bugetul de stat. Ignorând că mulți dintre clienții săi sunt bugetari sau conectați la bugetul de stat sub diferite forme.
Într-un fel sau altul, la stat se închide cercul, pentru că, pe undeva, toți îi aparținem.
Și dacă un român se simte nedreptățit din pricina faptului ca nu se afla în categoriile menționate, îl anunț că la final, este posibil să fie beneficiarul ajutorului de deces, pentru că vorba aceea, nimeni nu rămâne neîngropat.
DESPRE AUTOR
Ionuț Riteș, absolvent al Universităţii de Vest din Timișoara, este expert în managementul informațiilor, cu competențe în zona securității, intelligence-ului și a protecției informațiilor clasificate, fiind autorul mai mutor lucrări cu relevanță în domeniu. Este autorul mai multor volume de povestiri, îndeplinind funcția de președinte al Centrului de Strategii Aplicate și Secretar general redacţie al revistei „Diplomacy & Intelligence”, fiind totodată dezvoltatorul proiectului Romanian High IQ Society.
Este multiplu campion național și recordman mondial la parașutism, deținând titlul de Maestru al sportului.
