În ceea ce privește economia, România este pe o scară ascendentă, mai ales că s-a înregistrat o majorare în 2021 față de 2020. Acest lucru a pus Guvernul în situația în care să propună reducerea veniturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Oficialii au propus diminuarea veniturile cu 2,1 miliarde de euro, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Această sumă este o reducere cu 14,87%. Astfel, din cei 14,2 miliarde de euro din PNRR, România va beneficia doar de 12,1 miliarde de euro.
Cu ce mai rămâne România?
„Așadar nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții”, conform comunicatului pus la dispoziția publicului de către cei de MIPE.
„Conform Regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanţării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei Europene de la momentul respectiv, în conformitate cu prevederile articolului art. 11, alin (2): ‘Calculul contribuţiei financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce priveşte variaţia PIB-ului real în 2020 şi variaţia agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021’. Astfel, Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR)”, conform comunicatului pus pe site-ul oficial al Ministerului Investițiilor și proiectelor Europene.
Se iau banii din cauza creșterii economice
Această reducere se datorează redresării economiei. În iunie 2022, Comisia Europeană a publicat sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre. Această actualizare are loc întrucât 30% din valoarea maximă inițială a ajutorului a avut la bază, parțial, majorarea PIB-ului real estimat în previziunile economice din toamna anului 2020, dat și regulamentul european.
„Pentru a intra în vigoare aceste modificări, pentru toate statele membre vor trebui adoptate noi decizii de punere în aplicare a Consiliului actualizate, în conformitate cu prevederile articolului 18, alin. (2) din regulamentul 241/2020”, conform aceluiași comunicat al celor de la MIPE.
Pentru 21 de stat membre ale Uniunii Europene, având în vedere creșterea reală a economiei Comisia Europeană a redus alocările statelor.
„În luna martie 2023, CE a publicat un set de orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU, recomandarea fiind ca modificările planurilor în contextul introducerii capitolului dedicate REPowerEU, să se realizeze concomitent cu alte actualizări necesare urmare diminuării alocării aferente componentei de grant, dar și a ajustărilor de preț din cauza creșterii prețurilor, respectiv inflației, aspect ce conduce la necesitatea redimensionării unor ținte asumate în cadrul planurilor”, se arată în comunicat.
Pentru implementarea PNRR, România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde de euro pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Din totalul acesta, granturi sunt aproximativ 14,24 miliarde de euro, iar împrumuturi 14,94 de miliarde de euro. România și-a asumat realizarea a 151 de ținte și jaloane de la startul implementării și până la finele anului 2022.
