Cu ocazia împlinirii, la 18 noiembrie, a 80 de ani de la declanșarea Operațiunii Uranus, parte a bătăliei de la Stalingrad dintre armata nazistă și cea sovietică, Florian Bichir, Mirel Curea și Dan Andronic au discutat implicarea României în cadrul podcastului Evenimentul Zilei.
Bătălia de la Stalingrad, inițiată la 21 august 1942, a reprezentat una dintre cele mai ample și sângeroase operațiuni din timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Armata română a participat, la ordinul mareșalului Ion Antonescu. În urma acestui conflict România a pierdut în jur de 150 de mii de soldați.
Armata română a suferit pierderi epocale
„Am fost împreună cu Ion Cristoiu în 2017 în actualul Volvograd, fostul Stalingrad. E greu să vorbești despre cea mai mare bătălie pe care a avut-o umanitatea până acum, a fost o confruntare uriașă. Trupele Axei, Germania, Italia, Ungaria, România, au pierdut un sfert din oameni, românii au pierdut mai mult. Am pierdut 150.000 de soldați, morți, răniți, dispăruți. Rușii nici astăzi nu dau datele adevărate, refuză să le dea pentru că a fost un măcel. Estimările duc la peste trei milioane de oameni, iar totalul ajunge către patru milioane. Este cea mai mare înfrângere din istoria militară a României”, a susținut Florian Bichir.
Acesta a descris evenimentul ca fiind „cel mai lung asediu care a existat vreodată, 198 de zile, cel mai nimicitor război, pierderi de cinci milioane de soldați. Nu există centimetru să fie udat de sângele unui neamț sau rus. Este momentul care schimbă cotitura războiului, un dezastru pentru Armata Română, o tragedie din care nici Antonescu nu și-a revenit. 150.000 de oameni pierduți la primul val. Era frig, erau zăpezi, lipsă de alimente, nu ne dăm seama de ce condiții erau acolo”.
Încă de la finalul conflictului, în mentalitatea românească a persistat ideea că armata României a fost trădată de germani, fiind lăsată singură pe câmpul de luptă, pentru a fi decimată de armata sovietică.
„S-a spus că Armata Română a fost trădată în sensul în care eram prost echipați, prost înarmați, nu aveam piese anti-tanc, artilerie. Erau trei divizii care trebuiau să apere un front de 370 de km, comandatul spunea că „trupele erau înșiruite ca mărgelele”, iar trupele de suport germane erau la distanță”, a spus Dan Andronic.
Germania nu a venit în ajutorul aliatului său
În ciuda solicitărilor Armatei Române de suport militar, echipamente și armament, Germania nu a venit în ajutorul aliatului său. Armata Română a fost desemnată pentru apărarea zonei din sudul Stalingradului, în timp ce partea de nord erau postați maghiarii și italienii.
„În războiul din Est când ne întâlneam cu ungurii uitam de ruși, ne poceam cu ei. În nordul Stalingradului a fost divizia a doua maghiară, erau mai relaxați decât ai noștri, se mai întărâtau când vedeau trupele române. I-au mutat în nord, au fost băgați italienii și maghiari, iar sudul a fost acoperit de noi, de cele două armate, Armata III și Armata IV. Nemții cu blitzkrieg-ul i-a surprins, dar după s-au întors. E varianta corectă că România a fost trădată”, a relatat Bichir.
„Au ieșit la iveală solicitările repetate pe care Armata Română le-a făcut de a ajutor în tehnică, echipament de la nemți. Nemții nu i-au ajutat cu nimic”, a adăugat Mirel Curea.
Armata Română, mult mai slab pregătită din punct de vedere militar, a fost decimată de forțele sovietice în timpul asediului orașului Stalingrad. Era angajament: Armata Română să fie echipată la fel ca cea germană. Aici ne-au păcălit, nu aveau echipamente nici pentru ei, au jucat la cacealma. Noi am trimis divizii ușoare acolo, spune Bichir.
Miza de la Stalingrad a fost uriașă
Orașul Stalingrad reprezenta, mai ales, o cucerire la nivel psihologic, purtând numele marelui lider al Uniunii Sovietice însuși. O victorie germană asupra acestuia ar fi reprezentat o lovitură profundă în mentalul colectiv rus. Dar decizia lui Hitler de a sparge armata germană în două va duce la rezultatul opus.
„Intervine Planul Albastru care avea să schimbe războiul: nu se mai atacă pe centru, să fie ocupată Moscova, iar armata germană se rupe în două. Una pleacă spre Leningrad și alta pleacă în Caucaz, pentru a putea pune mâna pe petrol. În vara lui 42 se ocupă Sevastopol și se trece în Crimeea, se ajunge exact la Volga. Trecerea s-a făcut pe la Kerch. La Stalingrad a avut loc marea confruntare, apare declarația lui Stalin: După Volga nu mai e nimic. Erau împușcați sovieticii care se mai retrăgeau. Bătălia era la nivel imagologic, orașul lui Stalin să cadă dădea un avânt Wehrmachtului sau o ultimă dezamăgire rusului. Strategii spun că dacă se continua cu Moscova poate era câștigat războiul. Planul Albastru care rupe armata germană în două duce la cea mai mare tragedie din istorie, bătălia de la Stalingrad”, a susținut Bichir.
„Nu putem să înțelegem Stalingradul și ce au căutat românii la Stalingrad fără Planul Albastru. Dacă nu eram la Stalingrad poate că nu vorbeam astăzi românește. Au venit peste noi cu altă determinare și ne-au respectat. Trebuia să mergem la Stalingrad, mă doare că doar românii au rămas fasciști. S-a dovedit că am stat bine în picioare și asta ne arată și războiul din Ucraina”, a adăugat acesta.
Victimele Armatei Române nu au avut parte de onorurile meritate
În ciuda curajului cu care Armată Română a intrat în bătălie, moartea soldaților nu a fost onorată cum se cuvine, așa cum s-a întâmplat cu soldații britanici, francezi, americani sau maghiari.
„Ungurii au făcut la Stalingrad un cimitir luminat și noaptea. Au tren special, pleacă din Budapesta, pentru a te duce să vezi mormântul bunicului tău. Noi avem 160.000 de morți, am făcut o acțiune în Rusia și am făcut două cimitire în Rusia, iar în țară ne-au spus: Vă bateți joc de eroi, nu ați avut bani de sicriu? De unde bani de 160.000 de sicrie? Pentru fiecare mort descoperit se pune într-un sac, se cere o taxă, și săpatul acela se plătește. Știți cum îi găsim pe ai noi? Nu au plăcuțe, nu au dinți în gură. Ăia cu plombele puse în gură sunt nemții. Oasele sunt la fel, morții trebuie să fie cinstiți toți. Noi ca români nu am făcut nimic și mai și înghițim propaganda rusească: Ce ați făcut, i-ați îngropat în cutii de pantofi?”, a tansmis Bichir.
