Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a introdus în proiectul privind Declarația unică pe 2023 noi plafoane pentru 6, 12 și 24 de salarii minime. Astfel, românii care au depozite mari la bancă și depășesc noile praguri (din câștigurile aferente dobânzii) vor fi nevoiți să plătească și contribuție la sănătate (CASS), pe lângă impozitul pe venit (care se reține la sursă).
De aceea, dacă o persoană a băgat o sumă mai mare de bani într-un depozit la bancă (obținută după vânzarea unui apartament de pildă), aceasta va trebui să depună Declarația Unică și să plătească 10% CASS.
Luând în considerare că dobânzile sunt mai mari anul acesta și că majoritatea acestora au scadența anul viitor, în 2024 va trebui ca multe dintre persoanele care au câștiguri mai mari de 6 salarii minime să plătească contribuția la sănătate (CASS), scriu cei de la Hotnews.
Ce se întâmplă cu dobânzile la împrumuturi
Acum două săptămâni, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a susținut că cei care plătesc prețul inflației mari sunt deponenții, care primesc la depozite dobânzi mult mai mici decât inflația și ale căror depozite bancare își pierd valoarea.
În contextul în care dobânzile cresc, Isărescu a spus că o opțiune este ca românii să ia credite. Însă, în opinia oficialului, aceștia își asumă câteva riscuri.
„În definitiv, cum a spus un contemporan celebru: nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă. Deci este o opțiune să iei sau să nu iei credit și îți asumi și niște riscuri. Aceasta nu este o declarație cinică, este o realitate. Nu avem soluții pentru toată lumea”, a precizat Isărescu.
Dobânzile nu vor scădea prea curând
Guvernatorul BNR a mai precizat că dobânzile nu au cum să scadă până când și inflația nu va avea același traseu, scrie Libertatea.
„Haideți să fim sinceri: lumea așteaptă ca dobânzile să scadă. Mesajul nostru îl spunem încă o dată: nu pot să scadă până când nu scade inflația. Nu suntem aici să vindem iluzii populației. Fiecare trebuie să își facă calculele cu seriozitate”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai subliniat faptul că sunt „neavenite” comparațiile cu perioadele anterioare, când dobânzile erau mici, deoarece atunci planeta era în criză, iar dobânzile erau negative.
„Și când văd că în urmă cu un an… Păi normal, în urmă cu un an dobânda era 1 sau 1 și ceva. Ce rost are să ne comparăm cu o perioadă în care inflația era scăzută, toată lumea nu știa cum să bage bani în economie, ca să nu se blocheze în general economia și dobânzile erau real negative. Adică să credem că suntem noi așa ca o floare într-o situație cu totul și cu totul deosebită față de ce se întâmplă în lume?”, a mai explicat oficialul BNR.
